Justice News

GHIDUL PERSOANELOR INTERESATE SĂ SE ADRESEZE INSPECŢIEI JUDICIARE


Potrivit art. 65 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct.

Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.

Competenţele Inspecţiei judiciare sunt date de atribuţiile stabilite prin Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, potrivit art. 74 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:

a) în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori,

faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi;

b) efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

c) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

d) verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secţiei corespunzătoare;

e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din

oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor,

procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior

Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f) efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şi procurorii în funcţie;

g) efectuează verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor; prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificărilor;

h) efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori (art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată).

Inspecţiei judiciare îi pot fi semnalate aspecte în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. (art. 97 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare).

DE REŢINUT !: În procedura de soluţionare a petiţiilor, Inspecţia Judiciară:

– NU POATE interveni în soluţionarea dosarelor aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor;

– NU POATE pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti (care sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege), potrivit art. 97

alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– NU POATE pune în discuţie măsurile şi soluţiile emise de către procurori, care sunt supuse controlului procurorului ierarhic şi instanţei competente să judece cauza în fond (conform art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);

– NU POATE pune în discuţie concluziile procurorilor în instanţele de judecată (conform art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);

– NU POATE încălca principiile independenţei judecătorului şi autorităţii de lucru judecat;

– NU POATE efectua acte de urmărire penală; – NU POATE acorda asistenţă juridică.

Cum vă puteţi adresa Inspecţiei Judiciare:

1. Direct Inspecţiei Judiciare, printr-o petiţie formulată în scris şi transmisă prin poştă sau fax. Aceasta trebuie să cuprindă:

– datele de identificare ale petiţionarului (nume, prenume, adresa completă);

– descrierea faptelor sesizate;

– data şi semnătura petiţionarului.

În cazul în care petiţia este transmisă prin intermediul poştei electronice, petiţia trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

– datele de identificare ale petiţionarului (nume, prenume, adresa completă);

– descrierea faptelor sesizate;
– semnătura electronică a petiţionarului.
Sesizarea, care nu îndeplineşte cumulativ aceste condiţii, se clasează,

printr-o rezoluţie de clasare care este definitivă, potrivit dispoziţiilor legale, existând posibilitatea de a se formula o nouă sesizare, cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege.

2. Prin conducătorii instanţelor ori parchetelor:

Orice semnalare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptată la instanţe şi parchete, va fi înaintată Inspecţiei judiciare în termen de 5 zile de la înregistrare (art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea nr. 233/2002).

. Petiţia trebuie transmisă:

– prin poştă, la adresa: Bucureşti, Aleea Căuzaşi, nr. 57 B, Sector 3, sau
– prin poşta electronică, la adresa inspectie@csm1909.ro;
– la Registratura generală a Consiliului Superior al Magistraturii, din

Bucureşti, Calea Plevnei, nr.141 B, sector 6;
– în cadrul audienţei acordate de consilierii juridici din cadrul Biroului

relaţii cu publicul al Consiliului Superior al Magistraturii, conform programului săptămânal de audienţe, de luni până vineri, între orele 10,00 – 14,00.

Conţinutul sesizării:

Pentru a putea fi efectuate verificările prealabile, în conţinutul petiţiei trebuie indicate, în mod concret, aspectele în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, ce anume obligaţii profesionale au încălcat aceştia sau ce anume fapte au săvârşit, care ar putea fi calificate drept abateri disciplinare.

Este de preferat să indicaţi în cuprinsul sesizării numele judecătorului/procurorului de a cărui activitate sunteţi nemulţumit, instanţa/parchetul unde acesta activează şi numărul dosarului.

De asemenea, sesizările, prin modul de adresare, trebuie să respecte drepturile şi libertăţilor celorlalte persoane. Aceasta reprezintă de fapt o îndatorire fundamentală a oricărui cetăţean, consacrată de Constituţia României, care, în art. 57, prevede că „cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.”

Sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare trebuie să fie semnată, să conţină datele de identificare ale autorului faptei sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea.

Faptele care pot constitui abateri disciplinare

Potrivit art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, constituie abateri disciplinare:

a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;

d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;

f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;

h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;

j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;

k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;

l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;

r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;

s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Conform art. 991 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. De asemenea, există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Cine efectuează verificările?

În conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, verificările prealabile se efectuează prin inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în termen de 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare. Inspectorul şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor prealabile, cu cel mult 45 zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

Conform art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial.

În baza art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face verificările pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Potrivit art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verificările pot fi efectuate şi prin judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei, la

cererea Inspecţiei Judiciare.

În acelaşi sens, potrivit art. 65 din aceeaşi lege, în cazul procurorilor, verificările la un anumit parchet pot fi efectuate, la cererea Inspecţiei Judiciare, şi de către procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (pentru această instituţie), procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (pentru această instituţie), procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel (pentru situaţiile care privesc parchetele respective şi unităţile subordonate acestora).

Potrivit art. 72 din acelaşi act normativ, verificările la parchetele din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pot fi efectuate, la cererea Inspecţiei Judiciare, şi prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În materie disciplinară, aspectele semnalate sunt supuse unei cercetări disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare.

Conform art. 45 alin. (4) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, rezultatul verificărilor prealabile se transmite de către inspectorul judiciar în termen de 10 zile de la finalizare ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în situaţia în care aceştia au sesizat Inspecţia Judiciară, cu o propunere de clasare.

Dacă Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, iar, din verificările prealabile, se constată că nu există indiciile comiterii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.

În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, propunerea de începere a cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată de către ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Primind propunerea de începere a cercetării prealabile, ministrul justiţiei preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare.

Conform art. 45 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, dacă Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, iar, din verificările prealabile, se constată că există indiciile comiterii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile.

Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

– admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

– clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă. În această situaţie se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

– respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.

Rezoluţia de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt respingerea contestaţiei sau admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei de respingere a sesizării şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.

În situaţia în care cercetarea disciplinară a fost dispusă de către ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz,

către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetării prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Dacă apreciază că cercetarea este incompletă, titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecţiei Judiciare completarea acesteia. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată şi se comunică titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.

După primirea rezultatului cercetării prealabile, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinară prin sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Termenul de soluţionare a lucrării de către Inspecţia Judiciară

Potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

Înainte de a vă adresa Inspecţiei Judiciare, vă rugăm să verificaţi dacă sesizarea nu este de competenţa altor instituţii, după cum urmează:

● apărări, cereri, concluzii, excepţii, căi de atac: instanţa pe rolul căreia se află dosarul;

● plângeri penale: organelor de cercetare penală;

● plângere împotriva măsurilor adoptate de procuror: conducătorilor parchetelor/instanţelor de judecată;

● nemulţumiri faţă de activitatea personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor: preşedintelui curţii de apel sau procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta;

● consultanţă juridică: avocaţi;
● nemulţumiri faţă de activitatea:
– unui avocat: baroul în care este înscris avocatul contestat, Uniunea

Naţională a Barourilor din România;
– unui notar public: Uniunea Notarilor Publici, Ministerul Justiţiei;
– unui expert judiciar, expert criminalist, personalul Autorităţii Naţionale

a Penitenciarelor: Ministerul Justiţiei;
– unui executor judecătoresc: Uniunea Naţională a Executorilor

Judecătoreşti, Ministerul Justiţiei.

  • Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, completată şi modificată inclusiv prin Legea nr. 24/2012, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
  • –  Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • –  Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;
  • –  Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002.

Sursa: Inspectia Judiciara

By

Robert Williams

News247WorldPress

Advertisements

Categories: Justice News

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.