Raport de control – procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata

Read Time55 Minute, 36 Second

Nr.5030/IJ/3954/DIJ/2014
RAPORT
privind actualizarea datelor statistice referitoare la durata datei de recomandare şi intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecată, identificarea celor mai bune practici în aplicarea dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă, în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, precum şi modalitatea de implementare a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.718/03.07.2014

I. ASPECTE INTRODUCTIVE

Prin Ordinul nr. …/2014 al Inspectorului Şef al Inspecţiei Judiciare, în realizarea planului de activitate al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2014, s-a dispus efectuarea unui control tematic având ca obiective actualizarea datelor statistice referitoare la durata datei de recomandare şi intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecată, identificarea celor mai bune practici în aplicarea Noului Cod de procedură civilă în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, precum şi modalitatea de implementare a măsurilor dispus de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. …/03.07.2014.
În vederea efectuării verificărilor, a fost constituită echipa de inspectori judiciari, cu următoarea componenţă: ……., ……, ……, ……, …….
Prin acelaşi ordin s-a dispus ca verificările să fie efectuate în perioada 14.11 – 05.12.2014, pe baza relaţiilor comunicate de către instanţe.

În acest scop, prin adresa nr. …/IJ/…/DIJ/2014, în temeiul art. 73 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, raportat la art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a solicitat comunicarea de către Curţile de Apel a datelor şi relaţiilor menţionate în cele ce urmează, toate instanţele răspunzând în intervalul 14.11- 24.11.2014.
Astfel, s-a solicitat conducerilor curţilor de apel comunicarea următoarelor date şi documente privind activitatea instanţelor/secţiilor civile, de contencios administrativ şi fiscal şi litigii de muncă şi asigurări sociale, pentru perioada 01 septembrie 2014 – 15 noiembrie 2014, perioada ulterioară comunicării către instanţe a Hotărârii nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii:
– durata medie a termenului alocat pentru data recomandată, calculat de la momentul înregistrării cererilor de chemare în judecată şi, respectiv, cel mai mare interval de timp stabilit pentru data recomandată, în perioada de referinţă, precum şi menţionarea distinctă a aceloraşi date cu privire la cauzele urgente, cu indicarea obiectului acestora;
– cu referire la primul termen de judecată, fixat în cauzele în care s-a finalizat procedura de verificare şi regularizare în perioada 01.09.2014 – 15.11.2014, să se precizeze care au fost cele mai lungi termene acordate, prin raportare la art. 201 alin.3 din Noul cod de procedură civilă, calculate de la data rezoluţiei de stabilire a primului termen;
– rapoartele lunare referitoare la dosarele cu privire la care data recomandată a fost depăşită fără a se demara procedura scrisă, precum şi măsurile administrative dispuse pentru remedierea acestor situaţii;
– numărul cauzelor înregistrate anterior datei de 03.07.2014 (data adoptării Hotărârii nr…./2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii) în care nu s-a demarat procedura de regularizare a cererii, deşi s-a împlinit termenul rezonabil stabilit la nivelul instanţei, conform art.4 pct.1 din hotărârea menţionată, cu indicarea celor mai vechi 10 dosare aflate în această situaţie;
– datele la care au fost efectuate controalele periodice prevăzute la art.4 pct.5 din Hotărârea nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în urma acestor verificări au fost constatate întârzieri în emiterea adreselor de comunicare a măsurilor dispuse de către judecător în cadrul procedurii prealabile, cauzele care au determinat aceste întârzieri, precum şi măsurile dispuse pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate.
MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DISPUSE DE SECŢIA PENTRU JUDECĂTORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII PRIN HOTĂRÂREA NR. 718/03.07.2014.

În primul semestru al anului 2014 Inspecţia Judiciară a efectuat verificări referitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor din Noul cod de procedură civilă cu privirea la procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată şi stabilirea primului termen de judecată, acestea evidenţiind că modalitatea de implementare a dispoziţiilor legale şi regulamentare după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, avându-se în vedere intervalul de timp stabilit ca dată recomandată, precum primul termen de judecată fixat, constatat în cazul anumitor instanţe, lipseşte de eficienţă însuşi scopul urmărit prin adoptarea noilor dispoziţii legale, acela de reducere a duratei procedurilor civile.
Pornind de la aceste constatări Inspecţia judiciară în cuprinsul Raportului nr. …/IJ/…/DIJ/2014 a formulat propuneri ce au fost adoptate prin Hotărârea nr…./03.07.2014 Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fiind dispuse o serie de măsuri pentru reducerea duratei procedurii scrise la un interval de timp adecvat, astfel:
stabilirea la nivelul tuturor instanţelor, prin hotărâri ale colegiului de conducere, a unor criterii de prioritate în analizarea cererilor anterior datei recomandate, inclusiv a unui interval rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de intervalul de timp stabilit ca dată recomandată;
luarea, de către conducerile administrativ-judiciare, a măsurilor necesare în vederea echilibrării volumului de activitate al secţiilor civile, fie prin repartizarea definitivă/provizorie a judecătorilor de la o secţie la alta, fie prin preluarea unor tipuri (loturi) de cauze de la o secţie la alta;
configurarea unor complete specializate, asociate completelor principale, pentru cauze de aceeaşi natură, înregistrate în număr mare, într-un anumit interval de timp;
efectuarea de controale periodice pentru verificarea datei la care sunt întocmite, de către grefierul de şedinţă, adresele de comunicare a măsurilor dispuse de judecător în cadrul procedurii prealabile;
stabilirea unor practici unitare cu privire la întocmirea rezoluţiilor de către judecători, prin formalizarea acestora, precum şi elaborarea unui formular care să cuprindă toate măsurile dispuse de judecător în etapa scrisă, comunicarea acestor măsuri şi înregistrarea cererilor formulate de părţi;
introducerea în sistemul de evidenţă informatic ECRIS, la câmpul „Documente în dosar”, a rezoluţiilor date de judecător, precum şi a celorlalte adrese emise de instanţă în faza procedurii scrise;
generarea unor rapoarte bilunare/lunare, pentru fiecare complet de judecată, pentru dosarele în care urmează a se împlini data recomandată şi prezentarea acestora preşedintelui de complet;
întocmirea de rapoarte lunare privind dosarele în care data recomandată s-a depăşit fără a se fi demarat procedura scrisă şi dispunerea de măsuri administrative de către preşedintele secţiei civile;
monitorizarea lunară, de către conducerea administrativ-judiciară a instanţei/secţiei, a modalităţii de stabilire a datei recomandate şi a primului termen de judecată.
În raport de obiectivele prezentului control tematic s-a considerat necesară evaluarea modului în care a fost aplicată hotărârea sus menţionată şi a efectelor măsurilor dispuse la nivelul instanţelor judecătoreşti.
În urma verificărilor efectuate s-a reţinut că au fost adoptate măsuri, după cum urmează:

a. Stabilirea criteriilor de prioritate şi a intervalului rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de data recomandată.
La majoritatea instanţelor din raza curţilor de apel au fost stabilite criterii de prioritate pentru analizarea cererilor anterior datei recomandate stabilite prin sistemul ECRIS.
Au fost avute în vedere ca şi criterii de prioritate în analizarea cererilor: obiectul cererilor, caracterul urgent al acestora, ordinea cronologică a înregistrării cauzelor pe rolul instanţei, specificitatea acestora, criteriul protejării unor categorii speciale de persoane, volumul de activitate al judecătorului, vechimea dosarului în sistem, caracterul repetitiv al cererilor de chemare în judecată în aceeaşi materie, pentru care există deja o bună practică judiciară, existenţa unor termene speciale de soluţionare care sunt mai scurte decât data recomandată, existenţa unei cereri a părţii interesate care invocă şi justifică urgenţa etc.
De asemenea, s-a stabilit analizarea cu prioritate a cauzelor declinate sau strămutate în care se efectuase procedura de regularizare la prima instanţă, precum şi a cauzelor trimise spre rejudecare.
S-a constatat că, de regulă, instanţele au stabilit şi un termen rezonabil în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de data recomandată, procedându-se fie în sensul stabilirii unui interval rezonabil, aplicabil la nivelul unei instanţe/secţii, pe anumite tipuri de cauze, fie prin alegerea unei durate aplicabile la nivelul tuturor instanţelor din raza unei curţi de apel.
De exemplu, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca interval de timp, pentru demararea procedurii etapei scrise, 5 zile de la data înregistrării cererii, pentru toate instanţele din raza curţii.
Au fost stabilite termene rezonabile la nivelul fiecărei instanţe/secţii pentru fiecare tip de cauze sau în funcţie de stadiul procesual (Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Constanţa, Secţia I civilă, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Tulcea; Curtea de Apel Alba Iulia, Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Blaj, Judecătoria Sebeş, Tribunalul Hunedoara, Secţia litigii de muncă, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Sălişte, Tribunalul Timiş, Judecătoria Timişoara, Judecătoria Făget, Judecătoria Braşov, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Moldova Nouă, Tribunalul Iaşi, Judecătoria Iaşi, Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara).
Sunt însă şi instanţe care au apreciat că nu se impune stabilirea unui astfel de interval de timp, deoarece data recomandată alocată de programul informatic este între 1-35 de zile (Judecătoria Galaţi, Judecătoria Roman, Judecătoria Sighetu Marmaţiei, Judecătoria Vişeu de Sus, Judecătoria Târgu Lăpuş, Judecătoria Jibou, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Deta, Tribunalul Covasna, Tribunalului Buzău, Tribunalul Dâmboviţa, Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Sinaia, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Pătârlagele, Judecătoria Pucioasa, Judecătoria Mediaş, Judecătoria Agnita, Judecătoria Avrig, Judecătoria Aiud, instanţele din raza Tribunalului Hunedoara, Curtea de Apel Constanţa, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Constanţa, Secţiile I şi II civilă, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Hârşova, Judecătoria Măcin, Judecătoria Babadag) sau care au menţionat că aplicarea măsurilor de normare a muncii nu le permite stabilirea unei durate pentru regularizarea cererilor, alta decât data recomandată (Judecătoria Brăila).
În cazul altor instanţe (Curtea de Apel Bucureşti, instanţele din circumscripţia Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Braşov etc.) nu a fost necesară adoptarea unor astfel de măsuri, datorită faptului că au fost dispuse anterior, imediat după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă şi pe parcursul anului 2013 şi respectiv 2014 anterior adoptării Hotărârii nr. …/3.07.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, determinând începerea procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată în aceeaşi zi, fie la un interval de 1-4 zile.
Sunt instanţe care au menţionat că urmează a se implementa măsura de stabilire a unor criterii şi termene de regularizare a cererilor (Judecătoria Carei, Judecătoria Negreşti Oaş şi Judecătoria Marghita), în vederea respectării Hotărârii nr.718/2014, chiar dacă la aceste instanţe nu este în prezent necesară această măsură avându-se în vedere durata redusă a datei recomandată.
La Secţia a II-a Civilă a Tribunalului Neamţ, conform datelor comunicate la 14.10.2014, a reieşit că au fost dispuse măsuri de către Colegiul de conducere, încă din anul 2013. Astfel, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. …/20.10.2013, s-a luat act de hotărârea judecătorilor acestei secţii, care au stabilit ca dosarele urgente în materia contenciosului administrativ şi fiscal şi cele urgente în materie comercială să fie predate judecătorului învestit aleatoriu cu soluţionarea cauzei, imediat după repartizare, de către grefierul de şedinţă, iar dosarele care nu aveau caracter urgent, în materie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, cu excepţia celor având ca obiect „restituire taxă de poluare” – şi pentru care nu se începuse regularizarea – să fie predate judecătorului, în ordinea înregistrării în evidenţele aplicaţiei ECRIS, de către grefierul de şedinţă, în baza unei liste întocmite de către acesta. De asemenea, dosarele de faliment, indiferent de tipul falimentului, se iau în lucru de îndată, faţă de momentul înregistrării.
În ceea ce priveşte dosarele având ca obiect „restituire taxă de poluare” care au fost repartizate completelor de judecată constituite în anul 2013 la nivelul Secţiei a II-a civilă, acestea deşi aveau data recomandată până la nivelul anului 2016, conducerea administrativă a solicitat judecătorilor investiţi, să îşi organizeze activitatea astfel încât să reducă termenele de recomandare, iniţial acordate în cursul anilor 2015-2016, la termene care să se încadreze până la sfârşitul anului 2014.
În condiţiile în care, până la această dată, s-a constat că dispoziţiile date de preşedintele instanţei nu au fost respectate în totalitate de judecătorii Secţiei a II-a Civilă al Tribunalului Neamţ, neprocedându-se la demararea procedurii de regularizare anterior datei recomandate, au fost stabilite noi termene până la care să se verifice cererea de chemare în judecată, astfel: pentru dosarele înregistrate pe rolul Secţiei a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect „restituire taxă de poluare”, care au primit data recomandată până în anul 2016, să se demareze procedura de regularizare până la data de 01.03.2015, iar pentru verificarea modului în care se conformează judecătorii acestei măsuri, începând cu data de 1.11.2014, Secţia a II-a Civilă să comunice colegiului de conducere, lunar, pe fiecare complet, în prima zi a lunii, situaţia referitoare la numărul de dosare în care s-a început etapa regularizării cererilor, termenul de recomandare la care s-a ajuns şi numărul de dosare rămase de regularizat.
La Judecătoria Brăila s-a stabilit, prin hotărârea din 19.11.2014 a Colegiului de conducere, un termen de 6 luni, în interiorul căruia judecătorii să înceapă procedura de regularizare pentru toate dosarele înregistrate anterior datei de 03.07.2014, în care nu au fost adoptate măsuri conform art. 200 alin.1 din Noul cod de procedură civilă.
La Judecătoria Braşov, prin hotărâre a colegiului de conducere a fost stabilit un termen de începere a procedurii de regularizare de 90 de zile, în cazul dosarelor de drept comun, cele urgente având un termen de recomandare de câteva zile. Întrucât la data adoptării hotărârii, 24.09.2014, termenul de recomandare alocat pentru dosarele de fond ajungea, în medie la 154 de zile, scurtarea termenului a dus la situaţia în care judecătorii au trebuit să înceapă procedura de regularizare într-un număr dublu de cauze, ceea ce a condus şi la unele întârzieri. Conform relaţiilor comunicate, la data de 20.11.2014 pentru toate dosarele în care s-a împlinit termenul de 90 de zile de la data înregistrării s-a pornit procedura de regularizare.
La Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bihor, ca urmare a implementării măsurilor dispuse prin Hotărârea nr. …/03.07.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a procedat la devansarea treptată a datei recomandate, ce era alocată în privinţa dosarelor de apel în perioada 2016 – 2019, pe fiecare dintre completele de apel fiind înregistrate peste 300 de dosare în care nu era începută etapa premergătoare judecăţii, precizându-se ca până la data de 31.12.2014 se va demara procedura scrisă în toate dosarele de apel aflate pe rolul secţiei.
O situaţie particulară a fost identificată şi la Judecătoria Buftea unde prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. …/11.03.2014 în temeiul dispoziţiilor Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/2013, s-a stabilit să se procedeze la verificarea cererii de chemare de îndată, în condiţiile art.200 alin.1 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte dosarele înregistrate, indicându-se şi obiectele cu privire la care se vor aplica aceste măsuri.
Din verificările efectuate s-a constatat însă, că această dispoziţie nu a fost aplicată cu privire la toate dosarele şi de către toţi judecătorii secţiei civile, existând la data verificărilor un număr de 3487 dosare înregistrate anterior datei de 3.07.2014, având ca obiect punere sub interdicţie, exercitarea autorităţii părinteşti, înregistrare tardivă a naşterii, contestaţie la executare, cereri cu valoare redusă etc. cele mai vechi dosare din cele menţionate au fost înregistrate în august 2013, având data recomandată decembrie 2014 – ianuarie 2015 şi în care nu s-a demarat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată nici după publicarea Hotărârii C.S.M. nr. …/2014.
Mai mult decât atât, deşi au fost dispuse măsuri privind verificarea cererii de chemare în judecată anterior datei recomandate, prin mai multe hotărâri ale Colegiului de conducere al Judecătoriei Buftea, după ce aceste măsuri au fost aduse la cunoştinţa Inspecţiei Judiciare, la data de 10.11.2014, Colegiul de conducere a hotărât revocarea măsurilor ce vizau tipul de cauze şi numărul de dosare/complet ce trebuiau analizate înainte de împlinirea datei recomandate, justificându-se revocarea prin depăşirea punctajului maxim/complet.
Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a rezultat faptul că, potrivit adresei nr. …/C din 2.10.2014 a Tribunalului Ilfov, comunicată Curţii de Apel Bucureşti, la data de 9 septembrie 2014 s-a constatat faptul că termenul de recomandare a rămas foarte lung, unele dosare având dată recomandată la 8 decembrie 2015, că a crescut numărul de dosare aflate în procedura de regularizare la 7638 dosare, aspecte care coroborate cu numărul mic de dosare cu termen, respectiv 2720 dosare, denotă faptul că în puţine cauze înregistrate conform Noului Cod de procedură civilă s-a efectuat procedura. S-a preconizat că niciun complet activ nu va întruni numărul de 5060 de puncte până la 31.12.2014.

b. Adoptarea de către conducerile administrative ale instanţelor a unor măsuri necesare în vederea echilibrării volumului de activitate al secţiilor civile, fie prin repartizarea (chiar provizorie) a judecătorilor de la o secţie la alta, fie prin preluarea unor tipuri (loturi) de cauze de la o secţie la alta
Măsurile menţionate au fost implementate de regulă la nivelul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel şi mai rar la judecătorii, ori de câte ori a fost necesară asigurarea echilibrării volumului de activitate, ţinându-se cont de criteriile prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Astfel, au fost configurate complete specializate pentru soluţionarea anumitor tipuri de cauze (loturi) în cadrul Secţiilor de Contencios administrativ şi fiscal, la care au participat judecători de la Secţia a II-a Civilă (Curtea de Apel Craiova).
Tot astfel, prin hotărâre a colegiului de conducere s-a dispus preluarea unor cauze care din punct de vedere al competenţei funcţionale aparţineau secţiilor civile de către alte secţii civile sau penale sau cooptarea unor judecători cu alte specializări pentru alcătuirea unor complete în cadrul altor secţii (Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara. Tribunalul Ialomiţa – recursuri în materie contravenţională, Tribunalul Neamţ, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Brăila, Judecătoria Buftea, Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Braşov, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Caraş Severin, Tribunalul Sălaj).
În vederea eficientizării activităţii instanţelor prin hotărâri ale Colegiului de conducere au fost stabilite măsuri organizatorice în sensul redistribuirii unor judecători între secţii sau a locurilor vacante (Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Cluj).
Având în vedere echilibrarea volumului de activitate a completelor de judecată din cadrul Judecătoriei Urziceni, s-a stabilit reconfigurarea parametrilor de repartizare privind completele de judecată astfel: numărul maxim de dosare nou intrate admis pe complet într-o şedinţă va fi nelimitat; complexitatea cumulată a dosarelor nou intrate admisă pe complet într-o şedinţă va fi nelimitată; complexitatea anuală a dosarelor aflate în faza de acte premergătoare (fără prim termen) va fi nelimitată.
Şi la nivelul judecătoriilor care nu sunt organizate pe secţii au fost adoptate măsuri pentru echilibrarea volumului de activitate care au presupus, de exemplu, înfiinţarea unor complete speciale compuse din judecători specializaţi în materie penală cărora le-au fost repartizate cauze având ca obiect plângere contravenţională (Judecătoria Făgăraş) sau repartizarea aceleiaşi categorii de cauze asociate completelor penale şi celorlalte complete (Judecătoria Găeşti). De asemenea, la nivelul judecătoriilor, măsurile pentru echilibrarea volumului de activitate au constat în blocarea temporară a repartizării dosarelor pe completele la care s-a constatat o încărcătură vădit disproporţionată în raport de celelalte complete (Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Satu Mare ).
La Judecătoria Constanţa, prin hotărâri ale colegiului de conducere au fost luate măsuri privind repartizarea cauzelor având ca obiect încuviinţare executare silită numai către anumite complete, a fost suplimentat numărul judecătorilor din cadrul compartimentelor Asociaţii şi Fundaţii, au fost excluse, pe o perioadă determinată, din lista de obiecte unele tipuri de cauze, la anumite complete care prezentau o încărcătură cu aproximativ 40% mai mare decât a completurilor de civil, au fost înfiinţate complete specializate atât în materia fond funciar cât şi în materia minori şi familie.
La Curtea de Apel Alba Iulia, pentru echilibrarea volumului de activitate între secţiile civile, la propunerea colegiului de conducere, prin Hotărârea nr. …/23.09.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a hotărât desfiinţarea Secţiei I civilă şi a Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale începând cu data de 1.01.2015 şi înfiinţarea Secţiei I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În cazul instanţelor cu un volum de activitate scăzut si a unui număr suficient de complete nu s-a impus adoptarea unor masuri în acest sens (Judecătoria Lehliu Gară, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Feteşti, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Horezu, Judecătoria Curtea de Argeş, Judecătoria Câmpulung, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Vişeu de Sus, Judecătoria Dragomireşti, Judecătoria, Târgu Lăpuş, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Beclean, Judecătoria Zalău, Judecătoria Şimleu Silvaniei, Judecătoria Jibou, Judecătoria Turda, Judecătoria Gherla, Judecătoria Dej, Judecătoria Huedin, Curtea de Apel Constanţa, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanţa, Judecătoria Hârşova, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Babadag, Judecătoria Măcin, Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Blaj, Judecătoria Aiud, Judecătoria Sebeş).
Sunt instanţe care au comunicat că astfel de măsuri au fost adoptate anterior Hotărârii nr. …/03.07.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi au avut eficienţă sub aspectul echilibrării volumului de activitate între secţii, după adoptarea hotărârii menţionate nemaifiind necesare alte măsuri.
La Tribunalul Ilfov, prin hotărârea Colegiului de conducere s-a stabilit ca măsurile să fie discutate după analizarea volumului de activitate al judecătorilor din cadrul celor două secţii, pentru activitatea desfăşurată în anul 2014.

c. Configurarea unor complete specializate, asociate completelor principale, pentru cauze de aceeaşi natură, înregistrate în număr mare, într-un anumit interval de timp
Constituirea unor astfel de complete a fost adoptată la nivelul secţiilor civile ale tribunalelor şi ale curţilor de apel, pentru soluţionarea cauzelor care privesc taxa specială pentru autovehicule, taxa de poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu (Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Secţia a II-a civilă, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Maramureş), acţiuni întemeiate pe Legea nr. 221/2009 ( Tribunalul Satu Mare), dar şi la judecătorii, pentru cauzele privind încuviinţarea executării silite sau a celor ce aveau ca obiect plângeri contravenţionale (Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Suceava).
La nivelul Secţiei a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti conducerea administrativ-judiciară a procedat la reducerea datei recomandate, prin specializarea completurilor a trei complete în judecarea litigiilor de muncă, iar alte 28 să fie specializate în judecarea litigiilor de asigurări sociale (Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/2014).
La nivelul Secţiilor III-V Civile ale Tribunalului Bucureşti au fost luate măsuri în vederea reducerii termenului de judecată acordat în dosarele de recurs prin înfiinţarea unor noi complete de recurs pe perioada vacanţei judecătoreşti în lunile iulie şi august 2014, cu o complexitate de 500 puncte, numai cu dosare nou intrate (Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/2014).
În aceleaşi scopuri s-au aprobat măsuri organizatorice privind înfiinţarea de noi complete de fond, concomitent cu excluderea de la repartizare a completelor iniţiale sau până la atingerea punctajului maxim de complexitate pe judecător pe an şi la nivelul Secţiei a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, prin Hotărârea nr. …/2014, precum şi înfiinţarea şi prin deschiderea unor noi complete de apel cu un punctaj de 500 de puncte de complexitate pe an, înfiinţarea unui complet de recursuri complexitate de 500 de puncte, înfiinţarea unor complete de judecată „clone” pe lângă completele de apel urgenţă cu stadiul procesual fond, exclusiv pentru obiectul cerere în anulare.
Tribunalul Ilfov a avut configurat un complet asociat, ce soluţiona căi de atac în materie contravenţională, însă din cauza lipsei de personal (judecători şi grefieri) şi a volumului de activitate al judecătorilor din cadrul celor două secţii, începând cu data de 23 octombrie 2014 a fost desfiinţat.
La Judecătoria Brăila prin hotărârea Colegiului de conducere din 19.11.2014 au fost înfiinţate noi complete, distinct de cele existente, pentru fiecare judecător definitiv din cadrul secţiei civile, pentru a se reduce durata datei recomandate.
La Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bihor, în vederea reducerii termenului de recomandare alocat cauzelor de apel nou înregistrate, prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/23.10.2014 s-a aprobat blocarea la repartizare, începând cu data de 27 octombrie 2014, a completelor de apel existente (la care termenul de recomandare disponibil este în anul 2018-2019) şi înfiinţarea completelor clonă de apel pe care să se efectueze repartizarea dosarelor de apel nou intrate şi să se efectueze etapa premergătoare judecăţii, cu păstrarea componenţei completelor blocate la repartizare, urmând ca termenele de judecată să fie stabilite numai pe completele blocate la repartizare (completele iniţiale). Ca urmare a înfiinţării acestor complete clonă de apel în cadrul Secţiei a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, termenul de recomandare alocat în prezent dosarelor de apel este a doua zi de la înregistrare.

d. Rapoartele bilunare/lunare, pentru fiecare complet de judecată, pentru dosarele în care urmează a se împlini data recomandată şi prezentarea acestora preşedintelui de complet
La majoritatea instanţelor, această măsură a fost implementată, prin generarea unor rapoarte periodice, activităţile de monitorizare şi de generare a acestora fiind atribuite diferit în cadrul instanţelor – grefierului cu atribuţii privind repartizarea aleatorie a cauzelor, grefierului şef de secţie, grefierului şef al instanţei, specialistului IT, grefierului titular al completului de judecată, grefierului de şedinţă, grefierului desemnat cu atribuţii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, judecătorului cauzei, preşedintelui de secţie, preşedintelui de instanţă.
La Curtea de Apel Ploieşti s-a precizat că aceste rapoarte se întocmesc zilnic.
Instanţele la care data recomandată generată de programul informatic ECRIS se situează la un interval de timp foarte scurt în raport cu data înregistrării cererii au apreciat că nu este necesară generarea unor rapoarte lunare/bilunare pentru dosarele în care urmează a se împlini data recomandată, întrucât nu se depăşeşte termenul de recomandare (Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Covasna, Tribunalul Dâmboviţa, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Întorsura Buzăului, Judecătoria Turda, Judecătoria Lugoj, Tribunalul Arad şi instanţele arondate, Judecătoria Carei, Judecătoria Aleşd, Judecătoria Beiuş, Judecătoria Marghita, Judecătoria Salonta, Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Măcin, Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Jibou, Judecătoria Piteşti Judecătoria Jugoj, Curtea de Apel Târgu Mureş, Judecătoria Hârşova, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Babadag, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţiile civile, Judecătoria Câmpeni, etc).
Într-adevăr, un astfel de raport pentru situaţiile în care data recomandată este mai mică de 15 zile este lipsit de relevanţă, neputând astfel constitui un instrument util pentru identificarea dosarelor în care se impune demararea procedurii de verificare şi regularizare, în aceste cazuri fiind eficiente doar rapoarte zilnice sau săptămânale.
Unele instanţe au comunicat că urmează să fie adoptată această măsură (Tribunalul Caraş Severin, Tribunalul Bistriţa Năsăud etc.).
În scopul unei rigurozităţi şi eficienţe sporite în obţinerea datelor, de regulă, conducerile administrative ale curţilor de apel au în curs de elaborare metode de lucru administrative pentru generarea acestor categorii de rapoarte, care după aprobarea lor în colegiul de conducere vor fi comunicate spre adoptare şi instanţelor din circumscripţia lor, astfel încât să se asigure o practică unitară administrativă şi în acest sens.
Din verificări a rezultat că, în prezent, generarea rapoartelor statistice indicate în cuprinsul Hotărârii nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, se realizează prin preluarea datelor din modulul STATIS ECRIS şi după caz din aplicaţia ECRIS 4, fapt ce permite obţinerea de îndată a informaţiilor privind modalitatea de stabilire a datei recomandate, a măsurilor specifice etapei scrise şi a fixării primului termen de judecată.
Prin utilizarea acestei modalităţi de lucru este posibilă, cu celeritate, o bună gestionare a fiecărei cauze de către judecător şi adoptarea de măsuri administrative de către preşedinţii de secţie, astfel încât să se evite prelungirea nejustificată a momentului declanşării procedurii scrise şi ulterior a începerii cercetării judecătoreşti.

e. Controalele periodice pentru verificarea datei la care sunt întocmite, de către grefierul de şedinţă, adresele de comunicare a măsurilor dispuse de judecător în cadrul procedurii prealabile
Majoritatea instanţelor au luat măsuri pentru verificarea modului în care se întocmesc lucrările de către grefierii de şedinţă.
Aceste verificări au fost dispuse fie prin ordin de serviciu, fie prin hotărâri ale colegiului de conducere, prin care au fost desemnate şi persoanele responsabile în acest sens, urmând ca îndeplinirea acestei măsuri să fie materializată prin încheierea unor procese verbale sau rapoarte, prezentate preşedintelui de complet, preşedintelui instanţei/secţiei ori consemnate în registrul de control.
Verificările se realizează în mod constant, fiind instanţe care au stabilit şi date pentru efectuarea acestora.
La Curtea de Apel Craiova au fost stabilite proceduri operaţionale pentru efectuarea acestor verificări.
Sunt însă şi instanţe care au precizat că verificarea modului de întocmire a lucrărilor dispuse de către judecători se efectuează de preşedintele completului de judecată, conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (Judecătoria Deta, Tribunalul Satu Mare, Judecătoria Negreşti-Oaş, Judecătoria Aleşd, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Mizil, Judecătoria Sinaia).
Judecătoria Cornetu a comunicat că nu a apreciat necesară dispunerea unor activităţi de control suplimentare, faţă de controalele efectuate de conducerea instanţei.

f. Practici unitare cu privire la întocmirea rezoluţiilor de către judecători, prin formalizarea acestora, precum şi elaborarea unui formular care să cuprindă toate măsurile dispuse de judecător în etapa scrisă, comunicarea acestor măsuri şi înregistrarea cererilor formulate de părţi
Au fost elaborate formulare care să cuprindă toate măsurile dispuse de judecător în etapa scrisă. Modelele au fost elaborate fie de curţile de apel cu recomandarea aplicării la toate instanţele din raza lor de competenţă (Curtea de Apel Craiova), fie la nivelul fiecărei instanţe/secţii. Aceste formulare sunt distincte pe stadii procesuale sau vizează anumite categorii de cauze.
La unele instanţe, rezoluţiile standard au fost tipărite pe interiorul coperţii din faţă a dosarului (Tribunalul Timiş, Tribunalul Bucureşti).
Există situaţii în care la nivelul instanţei nu este folosită o rezoluţie tipizată, fiecare judecător elaborându-şi propriul formular (Tribunalului Cluj, Judecătoria Deta, Judecătoria Avrig, Judecătoria Petroşani).
Au fost semnalate situaţii în care judecătorii nu au acceptat să utilizeze formularele standardizate întocmite la nivelul instanţei, cu motivarea că au propriile modele de rezoluţii sau că modelele standardizate nu sunt aplicabile în toate cazurile (Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Câmpina). S-a menţionat şi că, în situaţia în care masurile dispuse de judecători sunt simple, acestea pot fi dispuse direct pe fişa de repartizare (Judecătoria Vălenii de Munte), sau că nu s-a impus elaborarea unui formular pentru unificarea practicii (Judecătoria Sinaia).
La toate instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş au fost realizate formulare privind rezoluţiile adoptate de judecător în etapa prealabilă primului termen de judecată, însă aceste formulare nu au fost utilizate de toţi judecătorii instanţei, motiv pentru care, în perioada următoare, conducerile instanţelor vor trece la implementarea de către toţi judecătorii a formularelor realizate.

g. Introducerea în sistemul de evidenţă informatic ECRIS, la câmpul „Documente în dosar”, a rezoluţiilor date de judecător, precum şi a celorlalte adrese emise de instanţă în faza procedurii scrise
Măsura a fost stabilită doar ca recomandare pentru instanţe, în urma modificării Hotărârii nr. …/2014, prin Hotărârea nr. …/20.11.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Anterior modificării acestei măsuri dispuse la art.4 punctul 7 din Hotărârea nr. …/2014, majoritatea instanţelor au adoptat măsuri pentru introducerea în programul informatic a rezoluţiilor judecătorului şi a adreselor de comunicare dispuse în faza premergătoare stabilirii primului termen de judecată sau au precizat că urmează a implementa măsura, fiind puţine situaţiile în care s-a apreciat că aplicarea măsurii este îngreunată de o serie de dificultăţi tehnice sau de lipsa personalului auxiliar de specialitate.
Instanţele care au ales să implementeze măsura au stabilit modalităţi comune de completare a câmpului „Documente în dosar” prin introducerea rezoluţiilor date de judecător, inclusiv a celorlalte adrese emise de judecător în faza procedurii scrise.
La nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş s-au conturat două opinii diferite cu privire la această măsură: prima opinie presupune ca rezoluţiile adoptate de judecător să fie cuprinse într-un singur document ce urmează să fie scanat şi introdus în aplicaţie la câmpul „documente în dosar” la finalizarea procedurii prealabile, după fixarea primului termen de judecată, iar cea de a doua opinie presupune ca, după standardizarea rezoluţiilor, acestea să fie completate de judecător pentru fiecare etapă în parte, tipărită, semnată şi apoi depusă la dosar. S-a precizat că fiecare dintre cele două variante prezintă avantaje şi dezavantaje, astfel că, după 6 luni de zile urmează să fie reanalizate cele două variante şi, eventual, să fie unificată această procedură la nivelul tuturor instanţelor din circumscripţia curţii de apel.

h. Rapoarte lunare privind dosarele în care data recomandată s-a depăşit fără a se fi demarat procedura scrisă şi dispunerea de măsuri administrative de către preşedintele secţiei civile
S-a constatat că majoritatea instanţelor au implementat măsura.
De regulă acest raport este generat în cadrul programului ECRIS, prin extragerea datelor introduse în sistemul informatic, iar în situaţiile în care datele de întocmire a procedurii scrise de regularizare a cererii nu au fost introduse în programul ECRIS sau nu corespund realităţii, rapoartele generate în acest mod, sunt eronate.
La nivelul Tribunalului Arad şi la instanţele arondate se utilizează raportul de verificare a dosarelor creat la nivelul local, accesibil din ,,Raport server/instanţa/ N.C.P.C./Alerte locale – toate sau Alerte locale judecător, în acest raport fiind evidenţiate dosarele în care data recomandată s-a depăşit fără a se fi demarat procedura scrisă.
La Judecătoria Ploieşti conform Deciziei nr. …/31.01.2014 a Preşedintelui instanţei s-a luat măsura ca rapoarte lunare întocmite privind dosarele în care data recomandată s-a depăşit fără a se fi demarat procedura scrisă să fie afişate pe site-ul intern al Judecătoriei Ploieşti, spre informare.
Curţile de Apel Braşov, Târgu Mureş, Judecătoria Hârşova, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Întorsura Buzăului şi Judecătoria Alexandria au precizat că nu au existat situaţii în care data recomandată să se fi depăşit fără a se demara procedura scrisă, astfel încât nu a fost necesară întocmirea acestor de rapoarte, o situaţie similară fiind şi la Tribunalul Covasna, care a arătat însă că au existat întârzieri izolate, de 1-2 zile, determinate de motive obiective.
Efectuarea acestor verificări presupune identificarea dosarelor în care data recomandată nu este respectată, rapoartele informatice „Dosare uitate” constituind principalul mijloc prin care se realizează verificările, iar indiferent de bunele practici instituite la nivelul instanţelor cu referire la respectarea datei recomandate ori devansarea acesteia conform termenului rezonabil stabilit la nivelul instanţei, întocmirea rapoartelor astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea nr.718/03.07.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie implementată la nivelul tuturor instanţelor.
Curtea de Apel Târgu Mureş a menţionat că urmează să implementeze măsura.

i. Monitorizarea lunară de către conducerea administrativ-judiciară a instanţei/secţiei, a modalităţii de stabilire a datei recomandate şi a primului termen de judecată
Aceste măsuri au fost duse la îndeplinire prin hotărâri ale colegiilor de conducere prin care au fost desemnate atât persoanele responsabile cât şi întocmirea de către acestea a rapoarte lunare şi prezentarea preşedintelui de secţie în vederea monitorizării şi dispunerea măsurilor necesare.
Curtea de Apel Târgu Mureş a comunicat că, fiecare dintre conducerile instanţelor/secţiilor va realiza această monitorizare, urmând ca datele să fie analizate peste 6 luni.
În mod asemănător, Tribunalul Tulcea a comunicat faptul că, întrucât demararea procedurii de regularizare se face a doua zi după înregistrarea cererii, iar fixarea primului termen de judecată s-a făcut în medie într-un interval de 54 de zile, nu a fost necesară până în prezent monitorizarea, însă pe viitor aceasta se va realiza.
Unele instanţe din raza Curţii de Apel Alba Iulia au comunicat faptul că nu s-au întocmit monitorizări lunare cu privire la modalitatea de stabilire a datei recomandate cu motivarea că aceasta este stabilită direct de sistemul informatic, ci doar a modului de stabilire a primului termen de judecată (Judecătoria Avrig, Judecătoria Aiud).

Analiza datelor statistice referitoare la durata datei de recomandare şi a intervalului de timp la care este stabilit primul termen de judecată

a. Examinarea datelor statistice, evidenţiate în tabelele anexă la prezentul raport, comunicate de instanţe cu privire la durata medie a datei recomandate pentru cauzele de drept comun, respectiv pentru cauzele urgente relevă faptul că, de regulă, data recomandată generată de programul informatic ECRIS se situează la un interval de timp, raportat la data înregistrării dosarului, de până la 10 zile în cauzele de drept comun şi de până la 3 zile în cauzele urgente, putându-se, astfel, conchide că procedura de verificare şi regularizare a cererilor este demarată la un interval de timp rezonabil.
Din analiza datelor statistice comunicate de instanţe, pentru perioada 01.09.2014-15.11.2014, în legătură cu intervalul de timp alocat de calculator pentru data recomandată s-a observat faptul că, în majoritatea cazurilor, acest interval este mai mic la judecătorii şi la secţiile tribunalelor şi curţilor de apel care soluţionează cauze civile prin comparaţie cu secţiile specializate (conflicte de muncă şi asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal sau litigii cu profesioniştii), dar există diferenţe şi între instanţele de acelaşi tip sau între secţiile cu aceeaşi specializare ale tribunalelor sau curţilor de apel, în funcţie de volumul de activitate înregistrat în perioada de referinţă.
S-a observat că, după implementarea măsurilor dispuse prin Hotărârea nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători Consiliului Superior al Magistraturii, s-a redus la anumite instanţe durata datei recomandate – eficiente fiind măsurile referitoare la constituirea unor complete noi, preluarea unor tipuri de cauze de la o secţie la alta, creşterea încărcăturii maxime pe complete, crearea unor complete asociate (Judecătoria Galaţi, Judecătoria Brăila, Tribunalul Bihor).
S-a mai reţinut că, la judecătorii sunt situaţii în care durata medie a datei recomandate pentru cauzele urgente depăşeşte durata medie a datei recomandate pentru cauzele de drept comun (Judecătoria Oneşti, Judecătoria Zărneşti, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Mizil, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Pătârlagele, Judecătoria Suceava, Judecătoria Gura Humorului, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Cluj Napoca, Judecătoria Dej, Judecătoria Gherla, Judecătoria Turda, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Videle, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Aiud, Judecătoria Brad, Judecătoria Topliţa).
Această situaţie poate fi explicată în condiţiile în care pe rolul acelor instanţe a fost înregistrat un număr mare de cereri de încuviinţare a executării silite, cauze care se soluţionează de urgenţă şi cu precădere. Situaţia aceasta urmează a se schimba în condiţiile în care au fost modificate dispoziţiile art. 665 din Noul cod de procedură civilă, iar încuviinţarea executări silite a fost dată în competenţa executorului judecătoresc.
Există situaţii în care au fost stabilite intervale de timp foarte mari pentru data recomandată (Tribunalul Galaţi – Secţia I Civilă – 1085 zile, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – data recomandată pentru un număr mic de dosare în anul 2027, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bihor – 1743 zile, Curtea de Apel Timişoara – Secţia a II-a Civilă – 2798 zile, Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale – 2168 zile, Secţia Contencios administrativ şi fiscal – 2626 zile, Tribunalul Caraş Severin Secţia I Civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale – 3040 zile, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal – 3002 zile, 300 de zile la Judecătoria Câmpeni, 285 de zile la Tribunalul Mureş, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, 222 de zile – Tribunalul Suceava – Secţia I Civilă, Tribunalul Cluj – Secţia mixtă, Tribunalul Bucureşti – secţia a II civilă 270 zile, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti – 224 zile, iar pentru cauze urgente 218 zile, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – 231 zile, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – 231 zile) dar la instanţele menţionate data recomandată este ignorată, iar procedura de regularizare a cererilor a fost demarată anterior datei recomandate, într-un termen rezonabil de timp, stabilit la nivelul instanţei, care în cazul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea şi Curţii de Apel Timişoara este de 1-5 zile de la data înregistrării cererii, la Tribunalul Caraş Severin 3 zile, la Tribunalul Mureş de 2 zile şi la Judecătoria Câmpeni de 1-5 zile.
Sunt situaţii în care judecătorii nu au demarat procedura de regularizare a cererii anterior datei recomandate, deşi intervalul de tip alocat de calculator pentru data recomandată era foarte îndelungat, dar au stabilit un termen limită până la care se va demara procedura de regularizare în toate dosarele cu data recomandată în anii 2015, 2016 (Tribunalul Neamţ – Secţia a II-a civilă şi Judecătoria Brăila).
În cazul Judecătoriei Buftea cel mai mare interval de timp pentru data recomandată a fost comunicat ca fiind de 464 zile şi, iniţial, au fost stabilite criterii şi un termen rezonabil pentru demararea procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată.
Ulterior, s-a renunţat la acestea, astfel încât, în prezent, nu există nici o măsură adoptată în Colegiul de conducere care să vizeze demararea procedurii de regularizare anterior datei recomandate, această revenire fiind justificată de atingerea încărcăturii maxime de dosare nou intrate/complet. La nivelul acestei instanţe ca urmare a verificărilor periodice efectuate de către conducerea Tribunalului Ilfov a fost sesizată conducerea Curţii de Apel Bucureşti, care a demarat o procedura de verificare ce urmează a fi efectuată în cursul lunii ianuarie 2015.
La anumite instanţe deşi au fost adoptate măsuri pentru demararea procedurii anterior datei recomandate, se poate observa că aceste fie sunt lipsite de eficienţă (stabilirea unei perioada foarte apropiată de data recomandată), fie nu au în vedere criterii clare care să poată permite identificarea datei de la care se calculează termenul rezonabil stabilit (Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – Colegiul de Conducere a adoptat Hotărârea nr. …/6.10.2014 prin care s-a stabilit un interval de maxim 5 zile de la momentul de la care judecătorul hotărăşte că se impune analizarea cererii anterior datei recomandate).
Existenţa unei durate foarte mari pentru data recomandată, în cazul anumitor instanţe, este consecinţa respectării stricte a programului de normare a muncii şi a limitei de 5060 de puncte complexitate/an pentru fiecare complet sau a aplicării unor proceduri de echilibrare a încărcăturii între complete.
b. Cu privire la primul termen de judecată, fixat în cauzele în care s-a finalizat procedura de verificare şi regularizare, prin raportare la art. 201 alin.3 din Noul cod de procedură civilă, calculat de la data rezoluţiei de stabilire a primului termen s-a observat că de regulă instanţele stabilesc termene mai mici de 60 de zile (Curtea de Apel Piteşti – Secţia I Civilă, Judecătoria Curtea de Argeş, Judecătoria Topoloveni, Judecătoria Moineşti, Curtea de Apel Galaţi – Secţia de conflicte de muncă, Judecătoria Tecuci, Tribunalul Brăila – Secţia I civilă, Tribunalul Vrancea – Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a, Judecătoria Lehliu Gară, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Olteniţa, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Judecătoria Întorsura Buzăului, Judecătoria Negreşti Oaş, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Sinaia, Judecătoria Moreni, Judecătoria Râmnicu Sărat, Judecătoria Sânnicolau Mare, Judecătoria Făget, Judecătoria Gurahonţ, Judecătoria Lipova, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Moldova Nouă, Tribunalul Constanţa, Secţia I civilă, Judecătoria Babadag, Judecătoria Măcin, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia a II-a civilă, Secţia de contencios administrativ, Secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Alba, Secţia civilă, Judecătoria Blaj, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Sebeş, Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă, Judecătoria Petroşani, Judecătoria Brad, Judecătoria Mediaş, Judecătoria Agnita, Judecătoria Avrig, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Specializat Mureş, Judecătoria Reghin, Judecătoria Miercurea Ciuc) dar sunt şi situaţii izolate în care durata acestui termen a fost mai mare (Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Bucureşti, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Bihor Secţia a II –a, Tribunalul Buzău Secţia a II-a, Curtea de Apel Timişoara Secţia de Contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Hunedoara – Secţia a II-a civilă, Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă).
Cazurile în care durata primului termen stabilit de judecători a depăşit 60 de zile, sunt justificate de respectarea calendarului de desfăşurare a şedinţelor de judecată, de încărcătura existentă pe complet, de programul şedinţelor de judecată în perioada sărbătorilor de iarnă, precum şi de o serie de măsuri adoptate la nivelul instanţei/secţiei pentru devansarea termenului dată recomandată.
Acordarea de termene foarte lungi în unele cazuri a fost justificată de necesitatea îndeplinirii procedurii de citare în cauzele cu părţi cu domiciliul în străinătate (Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Dâmboviţa, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Carei), ori a respectării termenului prevăzut de dispoziţiile art. 1051 alin. 2 lit. e din Noul Cod de procedură civilă în cauzele având ca obiect uzucapiune (Judecătoria Făgăraş).
S-a precizat că, depăşirea termenului prevăzut de art.201 alin. 3 Cod procedură civilă s-a datorat faptului că în intervalul supus verificărilor anumiţi judecători au fost desemnaţi la birourile electorale, aceştia fiind de acord să continue concomitent şi şedinţele de judecată, însă în săptămânile pre şi post desfăşurării procesului electoral aceştia nu au putut stabili termene de judecată, ceea ce a determinat depăşirea în unele situaţii a termenului de 60 de zile.
c. Verificările efectuate au reliefat faptul că sunt foarte rare situaţiile în care a fost depăşită data recomandată fără a se demara procedura de regularizare, cele mai frecvente situaţii de întârziere fiind de maxim 3-5 zile, datorită cazurilor în care judecătorul este în şedinţă de judecată, în concediu de odihnă sau pentru că regula instanţei este ca dosarele să fie prezentate judecătorului, pentru verificarea cereri, o dată pe săptămână.
La instanţele la care data recomandată este situată la un interval foarte scurt în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată (o zi) s-au semnalat depăşiri ale datei recomandate, determinate de imposibilitatea grefierului registrator de a efectua toate operaţiunile de înregistrare a datelor în programul ECRIS, de formare a dosarelor şi de predare către grefierii arhivari şi grefierii de şedinţă.
Ca urmare a implementării Hotărârii nr. …/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, instanţele întocmesc rapoarte periodice pentru a se verifica modul în care judecătorii respectă data recomandată, utilizând din sistemul informatic raportul privind „dosare uitate”, raport care cuprinde date ce nu reflectă întotdeauna realitatea, deoarece sunt situaţii în care nu este necesară realizarea procedurii de regularizare (încuviinţare executare silită, reexaminare anulare cerere, dosare disjunse, acord de mediere), dar şi pentru că nu sunt introduse datele referitoare la data întocmirii rezoluţiei şi a adreselor de comunicare în aplicaţia ECRIS, pentru a se putea genera un raport.
La Judecătoria Lehliu Gară au fost raportate un număr de 8 dosare care aveau data recomandată depăşită, dar din verificări a rezultat faptul că la momentul verificării fusese demarată procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată.
Un caz cu totul special a fost identificat la Judecătoria Giurgiu, constatându-se faptul că există un număr de 177 cauze înregistrate anterior datei de 3.07.2014, repartizate unui singur judecător, în care nu s-a demarat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, deşi, aşa cum reiese din lista celor mai vechi 10 dosare aflate în această situaţie, s-a împlinit chiar şi data recomandată. Pe rolul acestui complet se află un total de 422 dosare în care nu a fost efectuat niciun act de procedură. Cu privire la titularul acestui complet de judecată, Secţia de judecători în materie disciplinară a Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat o sancţiune disciplinară şi pentru această faptă, măsura nefiind însă definitivă.
Există şi instanţe care au menţionat că nu au fost generate rapoarte referitoare la situaţia dosarelor în care a fost depăşită data recomandată şi nu a fost demarată procedura de regularizare, deoarece există un astfel de raport generat în cadrul programului ECRIS şi pe care fiecare judecător îl poate accesa pentru a vizualiza situaţia acestor cauze (Judecătoria Piteşti) sau cu motivarea că termenul alocat pentru data recomandată este scurt (Tribunalul Covasna) iar acesta nu este depăşit (Judecătoria Oradea, Judecătoria Aleşd, Judecătoria Marghita).
d. Referitor la stocul dosarelor înregistrate anterior adoptării hotărârii nr. …/03.07.2014, pentru care nu a fost demarată procedura de regularizare a cererii, până la data de 24.11.2014, data raportării, deşi se împlinise termenul rezonabil stabilit la nivelul fiecărei instanţe (diferit de data recomandată generată de calculator la momentul repartizării), s-a constatat că majoritatea instanţelor au devansat începerea procedurii de regularizare a cererilor.
Ca excepţie, s-a constatat că la Tribunalului Neamţ – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sunt 889 dosare înregistrate în perioada 13.05.2013 – 03.07.2014, cu obiect pretenţii – taxe de poluare, în care nu se demarase procedura de regularizare a cererilor până la data de 24.11.2014. Data recomandată stabilită în aceste cauze nu a fost depăşită, termenul de recomandare fiind fixat pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2016.
O situaţia similară a fost constatată la Judecătoria Brăila, unde au fost raportate 900 de cauze înregistrate în perioada 13.01.2014 – 03.07.2014, în care nu se demarase procedura de regularizare până la data de 24.11.2014 (data recomandată stabilită de calculator fiind ulterioară datei de 08.12.2014).
La Tribunalul Bucureşti au fost comunicate iniţial un număr de 914 dosare din categoria indicată dar care, în perioada efectuării verificărilor, au intrat în procedura de regularizare, astfel încât la data de 9.11.2014 existau 211 dosare, în care urmau a fi demarate procedurile de regularizare.
O astfel de situaţie se regăseşte şi în cazul Judecătoriei Săveni, care înregistrează un număr de 213 dosare în care nu a fost demarată procedura de regularizare, deşi au fost întreprinse măsuri în acest sens prin Hotărârea Colegiului de conducere din data de 21 martie 2014 prin care au fost blocate trei complete civile, începând cu data de 01.06.2014 şi au fost configurate alte 3 complete civile, cu un nou punctaj, egal pentru toate completele. Printr-o hotărâre ulterioară s-a decis iniţierea procedurii premergătoare primului termen, anterior datei stabilită de sistemul Ecris în dosarele înregistrate pe completele civile iniţiale (blocate), câte trei luni aferente anilor 2014-2015, cu stabilirea unor etape pentru derularea procedurii. De asemenea, printr-o nota internă a preşedintelui instanţei, s-a recomandat judecătorilor instanţei să finalizeze procedura de regularizare pentru dosarele înregistrate cu dată recomandată până la 31.05.2015 inclusiv, stabilindu-se ca termen luna octombrie 2014, obligaţie ce nu a fost respectată.
La Tribunalul Sibiu, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a comunicat iniţial (la data de 24.11.2014) existenţa unui număr de 71 dosare înregistrate anterior datei de 3.07.2014 în care nu fusese demarată procedura de regularizare dar în care nu se împlinise termenul de recomandare. Ulterior, conducerea tribunalului a precizat că în unele dintre dosarele respective fusese începută procedura de regularizare anterior datei recomandate, însă dosarele figurau pe listă întrucât grefierii au omis introducerea rezoluţiilor judecătorului în sistemul informatic.
S-a precizat că în prezent, la nivelul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu mai există dosare din categoria celor arătate, în care să nu se fi început procedura de regularizare, chiar dacă nu s-a împlinit data recomandată.
Cu privire la numărul cauzelor înregistrate anterior datei de 03.07.2014 şi în care nu a fost demarată procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, deşi s-a împlinit termenul rezonabil, stabilit la nivelul Curţii de Apel Iaşi, s-a raportat existenţa unui număr total de 6 dosare, dar care nu pot fi incluse în categoria celor pentru care s-au solicitat relaţii, întrucât aceste date au fost generate eronat (înregistrarea unei cauze similare cu aceleaşi părţi şi cu acelaşi obiect, fapt ce a impus reunirea acestora); situaţii similare au fost constatate la Tribunalul Iaşi–Secţia I Civilă şi Judecătoria Iaşi (înregistrarea scriptică sub un număr de dosar greşit), Tribunalul Vaslui (constatarea dispariţiei unui dosar şi refacerea acestuia).
La Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a fost identificat un dosar nr. …/2/2014, aflat în cale extraordinară de atac – revizuire, în care procedura prealabilă nu a era demarată din motivul neredactării deciziei nr. …/2014, vizată de cererea de revizuire ce face obiectul cauzei.
Pe rolul Tribunalului Maramureş a fost raportată existenţa unui număr de 17 cauze, dar în majoritatea acestora se demarase procedura de regularizare a cererilor anterior datei de raportare (24.11.2014).
Pe rolul Judecătoriei Năsăud, în această situaţie se regăseşte 1 singur dosar în care procedura de regularizare nu fusese iniţiată până la data raportării( dosar nr. …/265/2014), iar în cazul şi Judecătoriei Beclean în doar 2 cauze dintr-un număr total de 8 dosare nu fusese demarată procedura de regularizare până la data raportări.
Din cele 3487 de dosare înregistrate pe rolul Judecătoriei Buftea, înregistrate perioada august 2013 – 03.07.2014 şi în care nu a fost demarată procedura de regularizare, verificările au condus la concluzia că doar un singur complet nu are pe rol dosare din această categorie, restul de opt complete având în medie câte 450 de dosare.

e. Referitor la controalele periodice dispuse a fi efectuate în temeiul art.4 pct. 5 din Hotărârea nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, verificările efectuate au reliefat faptul că, în perioada de referinţă, la majoritatea instanţelor au fost efectuate controale, în urma acestora nefiind constatate deficienţe majore în aducerea la îndeplinire de către grefieri a măsurilor dispuse de către judecători, în cadrul procedurii anterioare fixării primului termen.
În situaţiile în care au fost constatate deficienţe acestea au fost remediate la nivelul fiecărei instanţe.
BUNELE PRACTICI IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA REGULARIZĂRII CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Analizând măsurile adoptate la nivelul curţilor de apel şi a instanţelor arondate, în vederea implementării Hotărârii nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi procedând la evaluarea datelor statistice comunicate de instanţe cu privire la data recomandată şi durata primului termen de judecată în perioada 01.09.2014-15.11.2014, s-a constatat că, la majoritatea instanţelor, judecătorii au depus eforturi pentru urgentarea procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, cele mai eficiente demersuri întreprinse fiind următoarele:
demararea procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată şi a celor de apel şi recurs anterior datei recomandate stabilite de programul informatic ECRIS, prin raportare la caracterul urgent al cererilor şi la un termen rezonabil stabilit la nivelul fiecărei instanţe;
introducerea în programul informatic la câmpul „documente în dosar” a rezoluţiilor judecătorilor, întocmite în procedura premergătoare stabilirii primului termen, precum şi a adreselor întocmite pentru executarea măsurilor dispuse de judecători sau menţionarea datelor la care au fost întocmite aceste documente, în vederea generării rapoartelor informatice care să reflecte toate datele privind stadiul procedurii de verificare şi regularizare şi care să reprezinte astfel un instrument util la îndemâna conducerilor administrative ale instanţelor, judecătorilor şi grefierilor, pentru verificarea respectării termenelor legale şi regulamentare;
elaborarea unor proceduri de lucru pentru verificarea activităţii grefierilor de şedinţă, pentru monitorizarea duratei termenelor stabilite (data recomandată şi prim termen) precum şi pentru verificarea respectării datei recomandate ori a termenului rezonabil stabilit la nivelul instanţei pentru demararea procedurii;
formalizarea la nivelul curţii de apel a rezoluţiilor şi a adreselor întocmite în această etapă procedurală şi implementarea la toate instanţele din circumscripţie.

VULNERABILITĂŢI, CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Din analiza cadrului normativ reiese că, în materie sunt incidente prevederile art. 200 şi ale art. 201 din Noul Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134 din 1 iulie 2010, republicată cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1031 – art. 1037 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
În vederea respectării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul duratei rezonabile a procedurii, Noul Cod de procedură civilă a introdus o etapă premergătoare şi obligatorie, gândită pentru a scurta durata proceselor.
Prin sintagma „măsuri premergătoare fixării primului termen de judecată” se înţelege procedura prealabilă de verificare şi regularizare a cererii, astfel cum este prevăzută de art. 200 din Noul Cod de procedură civilă, căreia îi urmează, comunicarea acesteia către pârât, precum şi comunicarea întâmpinării şi formularea răspunsului la întâmpinare şi apoi fixarea primului termen de judecată, conform art. 201 din Noul Cod de procedură civilă.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. … din data de 13 februarie 2013, prin care s-a aprobat continuarea programului privind volumul optim de activitate şi asigurarea calităţii la instanţele judecătoreşti pe parcursul anului 2013, precum şi în viitor, s-a reglementat noţiunea de „dată de verificare a cererii de chemare în judecată”, la care judecătorul va începe verificările premergătoare fixării primului termen de judecată.
Din punct de vedere tehnic, s-a adaptat programul ECRIS, în sensul stabilirii, odată cu repartizarea aleatorie a cauzei, a unei date de verificare a cererii de chemare în judecată intitulată „dată recomandată”, stabilindu-se ca dispoziţiile art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă să fie interpretate în sensul demarării procedurii de verificare de către judecător a cererii de chemare în judecată de îndată, în raport cu data recomandată stabilită de programul ECRIS.
Consiliul Superior al Magistraturii a estimat că păstrarea numărului de 5060 de puncte, stabilit prin hotărârile anterioare adoptate de Consiliu (Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4 din 12 ianuarie 2012 şi nr. 976 din 23 octombrie 2012) va face ca dosarele să ajungă progresiv în responsabilitatea completului, iar judecătorul, la termenul stabilit de aplicaţia ECRIS, va fi obligat ca, de îndată, să treacă la verificarea regularităţii cererii de chemare în judecată, care este momentul de debut al procedurii scrise.
La acel moment Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că prelungirea intervalului până la care se acordă primul termen de judecată la nivelul instanţelor aglomerate nu este cauzată de aplicarea programului în sine, ci de numărul excesiv de dosare cu care sunt învestite instanţele şi personalul insuficient al acestora.
Ulterior, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. … din data de 27 iunie 2013, s-a considerat că lipsa unor criterii de analizare a cererilor de chemare în judecată, înainte de data recomandată, ar putea reprezenta o vulnerabilitate, motiv pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat instanţelor, în funcţie de specificul acestora, ca în colegiile de conducere să se stabilească aceste criterii de prioritate în analizarea cererilor de chemare în judecată înainte de data recomandată.
Prin Hotărârea nr. …/03.07.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a solicitat instanţelor stabilirea, prin hotărâri ale colegiului de conducere, a unor criterii de prioritate în analizarea cererilor anterior datei recomandate, inclusiv a unui interval rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de intervalul de timp stabilit ca „dată recomandată”.
S-a considerat că începerea procedurii de regularizare la expirarea termenului stabilit ca dată recomandată, în cazurile în care acest termen avea o durată foarte mare (unele instanţe având data recomandată ce depăşea 700 de zile), are drept consecinţă încălcarea art.6 din CEDO şi a principiului soluţionării cu celeritate a cauzelor lipsind de eficienţă implementarea noilor dispoziţii legale, ce urmăreau reducerea duratei procedurilor civile, în condiţiile în care dosarele stau în nelucrare perioade foarte lungi de timp.
Mai mult chiar, conform art.200 alin.1 din Noul cod de procedură civilă, completul învestit cu soluţionarea unei cauze are obligaţia să demareze procedura de verificare şi regularizare a cererii „de îndată”, obligaţie care este nesocotită prin stabilirea artificială a unui termen pentru demararea acestei proceduri, care dacă ar fi respectat de instanţe, ar conduce în unele situaţii la începerea procedurii scrise după perioade de timp ce nu pot fi apreciate ca fiind rezonabile, identificându-se în acest sens şi durate ale datei recomandate chiar mai mari de 10 ani.
Motivul pentru care s-a apreciat necesară stabilirea unei date recomandate pentru începerea procedurii de verificare a cererii, la momentul implementării Noului cod de procedură civilă, l-a constituit faptul că instanţele urmau să soluţioneze în paralel atât cauze supuse procedurii instituite de Vechiul Cod de procedură civilă, dar şi cauze guvernate de dispoziţiile din Noul cod de procedură civilă, aşa încât această măsură administrativă a fost considerată justificată în cadrul unei perioade de tranziţie.
Impactul pe care l-a avut stabilirea unei date recomandate, generate de programul ECRIS, ca dată fixată pentru verificarea cererii de chemare în judecată, a fost evaluat într-o primă etapă de Inspecţia Judiciară în primul semestru al anului 2014, propunându-se la acel moment măsuri pentru reducerea duratei procedurilor premergătoare primului termen de judecată, aprobate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. …/2014.
Eficienţa măsurilor dispuse de instanţele judecătoreşti în aplicarea hotărârii sus menţionate a fost analizată în cadrul verificărilor de faţă, constatându-se că în prezent majoritatea instanţelor au înţeles că primează principiul soluţionării cu celeritate a cauzelor şi nu mai aşteaptă împlinirea termenului stabilit ca şi dată recomandată pentru demararea procedurii de verificare a cererii, raportându-se la dispoziţiile art.200 alin.1 din Noul cod de procedură civilă, care impun verificarea cererii „de îndată”.
Procedând în acest mod instanţele menţionate, care au devansat demararea procedurii scrise de verificare a cererilor de chemare în judecată şi a cererilor de apel şi recurs, au înţeles să depună un efort suplimentar şi să renunţe parţial la aplicarea programului de normare a muncii, acceptând să se depăşească încărcătura pe completele constituite (depăşiri ce ajung şi la dublarea numărului de puncte de complexitate).
Totodată, conducerile administrative judiciare ale instanţelor au semnalat neconcordanţa dintre dispoziţiile art.200 alin.1 din Noul cod de procedură civilă şi Hotărârea nr. …/2013 a Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la continuarea programului pentru stabilirea volumului optim şi asigurarea calităţii actului de justiţie la instanţele judecătoreşti în care s-a stabilit, la momentul repartizării aleatorii a cauzei a unei date de verificare a cererii de chemare în judecată şi interpretarea dispoziţiilor din Noului Codul de procedură civilă în sensul verificării de către judecător a cererii de chemare în judecată de îndată, în raport de data stabilită de data stabilită de programul ECRIS intitulată „data recomandată”.
În acest sens, instanţele au apreciat că data recomandată creează serioase disfuncţionalităţi, conducătorii instanţelor fiind nevoiţi să complinească lipsa de eficienţă a aplicaţiei sau să preîntâmpine efectele negative asupra duratei procedurilor, prin luarea unor măsuri manageriale dificil de pus în practică şi care necesită alocarea unor resurse de timp şi eforturi umane considerabile.
Stabilirea, prin utilizarea programului informatic, a unui interval de timp nerezonabil pentru demararea procedurii de verificare şi regularizare a cererii a fost apreciată ca reprezentând o vulnerabilitate a sistemului judiciar, neimputabilă instanţelor.
În legătură cu întocmirea evidenţelor instanţelor, pentru a se putea genera rapoarte utile referitoare la data iniţierii procedurii de verificare şi regularizare a cererilor, apreciem că este necesară introducerea datelor în programul informatizat ECRIS referitoare la documentele întocmite de instanţă în procedura scrisă anterioară stabilirii primului termen.
Omiterea menţionării rezoluţiilor şi a adreselor emise de instanţă în această etapă a procedurii are repercusiuni asupra datelor extrase din programul informatic şi conduce la întocmirea unor rapoarte eronate „dosare uitate”. Pe de altă parte, nemenţionarea acestor documente întocmite în evidenţele instanţei împiedică reconstituirea dosarelor în eventualitatea în care acestea s-ar pierde sau ar fi distruse.
O altă vulnerabilitate semnalată de instanţele judecătoreşti o reprezintă creşterea volumului de activitate şi lipsa resurselor materiale şi umane.
Propuneri
1. Continuarea implementării Hotărârii nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi a monitorizării aplicării măsurilor dispuse prin această hotărâre, de către conducerile curţilor de apel pentru toate instanţele arondate.
2. Monitorizarea modului de implementare a măsurilor stabilite pentru devansarea procedurii de verificare şi regularizare a cererilor, anterior datei recomandate, la Judecătoria Brăila de către Tribunalul Brăila şi la Tribunalul Neamţ de către Curtea de Apel Bacău.
3. Adoptarea la Judecătoria Buftea a unui plan de măsuri în concordanţă cu Hotărârea nr. …/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru reducerea stocului de dosare în care nu s-a demarat procedura de regularizare, deşi sunt înregistrate încă din anul 2013, implementarea acestuia şi monitorizarea aplicării măsurilor stabilite de către Curtea de Apel Bucureşti.
4. Analizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a oportunităţii sesizării Ministerului Justiţiei în vederea modificării programului ECRIS, în sensul identificării unei modalităţi de repartizare a cauzelor în sistem informatic fără stabilirea unei date recomandate, pentru a se asigura repartizarea echilibrată a cauzelor şi totodată respectarea dispoziţiilor din Noul cod de procedură.
5. Comunicarea prezentului raport, după aprobarea sa de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, tuturor instanţelor în vederea luării măsurilor adecvate.
În temeiul art. 64 alin.7 din Regulamentul privind efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, propunem înaintarea raportului Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune.

INSPECTORI JUDICIARI,

Prin Hotărârea nr. 114 pronunţată la 18.02.2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât:
Însuşirea conţinutului răspunsului Inspecţiei Judiciare cu privire la obiecţiunile formulate de unele instanţe judecătoreşti:
Aprobarea Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 5030/IJ/3954/DIJ2014 privind actualizarea datelor statistice referitoare la durata datei de recomandare şi intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecată, identificarea celor mai bune practici în aplicarea dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă, în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, precum şi modalitatea de implementare a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 718/03.07.2014.
De asemenea, Secţia pentru judecători a aprobat următoarele măsuri din cuprinsul Raportului sus-menţionat:
1. Continuarea implementării Hotărârii nr. 718/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost modificată şi a monitorizării aplicării măsurilor dispuse prin această hotărâre, de către conducerile curţilor de apel pentru toate instanţele arondate.
2. Monitorizarea modului de implementare a măsurilor stabilite pentru devansarea procedurii de verificare şi regularizare a cererilor, anterior datei recomandate, la Judecătoria Brăila de către Tribunalul Brăila şi la Tribunalul Neamţ de către Curtea de Apel Bacău.
3. Adoptarea la Judecătoria Buftea a unui plan de măsuri în concordanţă cu Hotărârea nr. 718/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru reducerea stocului de dosare în care nu s-a demarat procedura de regularizare, deşi sunt înregistrate încă din anul 2013, implementarea acestuia şi monitorizarea aplicării măsurilor stabilite de către Curtea de Apel Bucureşti.
4. Comunicarea prezentului raport tuturor instanţelor în vederea luării măsurilor adecvate. Secţia pentru judecători a hotărât amânarea discutării punctului 4 din propuneri şi consultarea instanţelor în legătură cu oportunitatea renunţării la „data recomandată”.
INSPECŢIA JUDICIARĂ

Sursa:  Inspectia Judiciara

By

Robert Williams

Editor in Chief

News24.7WorldPress

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: