R A P O R T privind verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate în raportul de control referitor la eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Judecătoria Câmpulung

Read Time66 Minute, 21 Second

Nr. 5372/IJ/4156/DIJ/2014

I.ASPECTE INTRODUCTIVE
I.1. Modalitatea în care s-a dispus efectuarea controlului.
Urmare a notei întocmite în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2014 şi a notei din data de 27 februarie 2014 a Directorului Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, prin Ordinul nr. … din 07 aprilie 2014 al Inspectorului Şef al Inspecţiei judiciare s-a dispus efectuarea unui control la Judecătoria Câmpulung, referitor la modul de îndeplinire, în perioada 01.01.2013 – 30.05.2014, de către judecătorii cu funcţii de conducere, a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public.
În urma efectuării verificărilor dispuse prin ordinul de mai sus, s-a întocmit de către echipa de inspectori desemnată în acest sens raportul de control referitor la eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Judecătoria Câmpulung, ce a fost înaintat Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Raportul de control astfel întocmit a fost aprobat prin Hotărârea nr. …/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost însuşite propunerile din raport, printre care şi cea referitoare la efectuarea unui control privind verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate în raportul de control aprobat.
În aplicarea Hotărârii nr. …/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare a emis Ordinul nr. …/2014, prin care a stabilit echipa de inspectori desemnată să efectueze, verificările, formată din: inspector judecător … … – coordonator, inspector judecător … … şi inspector judecător … ….
I. 2.Obiectivele controlului, durata şi natura verificărilor efectuate.
Obiectivele controlului au fost stabilite prin Ordinul nr. … din 04 decembrie 2014 al Inspectorului Şef al Inspecţiei judiciare, avându-se în vedere dispoziţiile cuprinse în Hotărârea nr. …/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi au vizat:
1. modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, cu referire concretă la:
-momentul introducerii în sistemul ECRIS a părţilor din dosarele pentru care s-a generat numărul unic;
-modul de evidenţiere a intervenţiilor în sistemul informatic referitoare la ştergerea/modificarea documentelor, obiectelor şi părţilor;
-situaţia obiectelor ataşate în sistemul informatic pe lista fiecărui complet de judecată;
-modul în care s-a procedat cu privire la repartizarea cauzelor având ca obiect fond funciar;
2. întocmirea evidenţelor a căror lipsă s-a constatat anterior şi completarea rubricaţiei registrelor conform normelor regulamentare;
3. modul de remediere a deficienţelor constatate cu privire la neconcordanţele dintre dispoziţiile cuprinse în ordinele de serviciu referitor la atribuţiile repartizate judecătorilor şi personalului auxiliar şi la desemnarea de coordonatori pentru toate compartimentele, precum şi a persoanelor care înlocuiesc titularii;
4. modul de remediere a deficienţelor constatate la compartimentul Arhivă şi Registratură, Biroul de Informare şi Relaţii Publice, activitatea de soluţionare a petiţiilor şi activitatea de aplicare a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;
5.modul de remediere de către preşedintele instanţei a deficienţelor referitoare la asigurarea transparenţei actului de conducere şi de către preşedinte şi vicepreşedinte, a atribuţiilor privind asigurarea unui climat favorabil de desfăşurare a activităţii de către judecători şi personalul instanţei.
În vederea efectuării verificărilor dispuse, într-o primă etapă, în aplicarea dispoziţiilor art. 73 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prin adresa din 04.12.2014, transmisă conducerii Judecătoriei Câmpulung, echipa de inspectori a comunicat perioada efectuării verificărilor şi a solicitat preşedintelui instanţei să pună la dispoziţia echipei de control, la sediul Judecătoriei Câmpulung, registrele, mapele şi evidenţele instanţei şi toate datele şi relaţiile necesare pentru efectuarea în bune condiţii a verificărilor, precum şi solicitarea de a asigura, pe întreaga durată a efectuării verificărilor, prezenţa la sediul Judecătoriei Câmpulung a judecătorilor şi personalului instanţei.
De asemenea, prin adresa din 04.12.2014, transmisă conducerii Tribunalului Argeş echipa de inspectori a solicitat comunicarea unor relaţii privind următoarele aspecte:
-o situaţie a completelor configurate în sistemul ECRIS: la data de 1 iunie 2014, în perioada vacanţei judecătoreşti, precum şi de la data de 1 septembrie 2014, la zi;
-o situaţie a obiectelor ataşate în sistemul ECRIS fiecărui complet;
-o situaţie privind repartizarea cauzelor pe completele constituite la nivelul Judecătoriei Câmpulung în perioada vacanţei judecătoreşti.
Verificările directe realizate la sediul instanţei au implicat, pe lângă analiza situaţiilor puse la dispoziţie de Tribunalul Argeş şi Judecătoria Câmpulung, conform adreselor transmise la data de 4 decembrie 2014 şi: accesarea datelor din sistemul ECRIS în corelaţie cu cele 12 rapoarte IJRep puse la dispoziţie de Compartimentul Informatică al Tribunalului Argeş, consultarea evidenţelor instanţei, mapelor cu hotărârile Colegiului de conducere, cu ordinele de serviciu, deciziile emise de preşedintele instanţei şi evidenţele Adunării generale a judecătorilor.
De asemenea, cu ocazia verificărilor directe, s-au purtat discuţii cu judecătorii şi cu celălalt personal al Judecătoriei Câmpulung, cu preşedintele Tribunalului Argeş, cu preşedintele Secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti şi preşedintele Curţii de Apel Piteşti, cu decanul Baroului Argeş şi cu Primul-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung.
În ceea ce priveşte durata verificărilor, prin Ordinul nr. …/04.12.2014 al Inspectorului-şef s-a stabilit ca verificările directe la sediul Judecătoriei Câmpulung să se desfăşoare în perioada 10.12.2014 – 12.12.2014.
După finalizarea verificărilor directe, la data de 12 decembrie 2014, echipa de inspectori a prezentat preşedintelui şi vicepreşedintelui Judecătoriei Câmpulung concluziile preliminare rezultate din verificări, procedându-se potrivit dispoziţiilor art.64 alin.1 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

II. MODUL DE REMEDIERE A DEFICIENŢELOR CONSTATATE PRIN RAPORTUL DE CONTROL PRIVIND EFICIENŢA MANAGERIALĂ ŞI ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR CE DECURG DIN LEGI ŞI REGULAMENTE DE CĂTRE JUDECĂTORII CU FUNCŢII DE CONDUCERE DE LA JUDECĂTORIA CÂMPULUNG.
În raportul de control aprobat prin Hotărârea nr. 647/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-au reţinut anumite deficienţe cu privire la modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie, organizarea şi funcţionarea unor compartimente ale instanţei şi comunicarea dintre judecătorii cu funcţii de conducere şi judecătorii şi celălalt personal al instanţei, precum şi dintre judecători şi personalul auxiliar şi preşedintele şi vicepreşedintele instanţei.
II.1. Modul de remediere a deficienţelor referitoare la funcţionarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor.
În ceea ce priveşte modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, în raportul de control anterior s-au identificat mai multe deficienţe, mai ales în anul 2013, când funcţia de preşedinte al instanţei a fost deţinută de către domnul judecător … … , acestea fiind remediate în mare parte în anul 2014, odată cu preluarea funcţiei de preşedinte de către doamna judecător … … … .
Dintre deficienţele care nu au fost remediate până la data finalizării verificărilor anterioare, menţionăm:
II.1.1.Deficienţe privind constituirea şi componenţa completelor de judecată.
În raportul anterior, referitor la constituirea şi componenţa completelor s-au constatat deficienţe constând în neluarea de către preşedintele instanţei a unei decizii cu privire la propunerea Colegiului de conducere de înfiinţarea a unor noi complete de fond funciar şi deficienţe referitoare la modul de constituire a completelor de vacanţă.
Deficienţa constatată în raportul anterior, referitoare la neluarea de către preşedintele judecătoriei a unei decizii cu privire la propunerea colegiului, a fost înlăturată. Astfel, s-a constatat că prin Decizia nr. … din 30 mai 2014, preşedintele Judecătoriei Câmpulung a dispus ca, pe lângă cele trei complete de fond funciar deja înfiinţate, să fie configurat şi un al patrulea complet în această materie, iar prin Hotărârea nr. … din 30 mai 2014, Colegiul de conducere a aprobat componenţa celui de-al patrulea complet.
Din verificările efectuate a rezultat că a fost înlăturată şi deficienţa referitoare la constituirea completelor de vacanţă. Astfel, constituirea şi componenţa acestor complete s-au stabilit prin Hotărârile Colegiului de conducere nr. … din 30 mai 2014 şi nr. … din 09 iulie 2014, fiind menţionate în hotărâri şi obiectele cererilor ce se soluţionează în perioada vacanţei judecătoreşti, precum şi parametrii de repartizare alocaţi fiecărui obiect.
II.1.2.Deficienţe referitoare la procedura repartizării.
Din verificările efectuate a rezultat că deficienţele constatate cu privire la evidenţierea intervenţiilor în sistemul informatic referitoare la ştergerea/modificarea documentelor, obiectelor şi părţilor, la procesele-verbale întocmite şi la situaţia obiectelor ataşate în sistemul informatic pe lista fiecărui complet de judecată, au fost remediate. Astfel, preşedintele judecătoriei a emis dispoziţia din 20 iunie 2014, prin care a stabilit procedura de remediere şi de control a operaţiunilor din procedura de repartizare aleatorie a cauzelor. Această dispoziţie a fost pusă în aplicare prin Compartimentul IT al Tribunalului Argeş.
S-a mai constatat că au fost întocmite procese-verbale privind introducerea în sistem a datelor referitoare la părţi, care au fost aduse la cunoştinţa persoanele desemnate pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
II.2. Modul de remediere a deficienţelor privind organizarea, funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei.
În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei, în raportul de control anterior s-au evidenţiat deficienţe în legătură cu activitatea Compartimentelor Arhivă şi Registratură şi cu activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi a activităţii de protecţie a datelor cu caracter personal.
II.2.1. Deficienţe referitoare la activitatea Compartimentelor Registratură şi Arhivă.
a)Una dintre deficienţele constatate în raportul anterior a fost imposibilitatea evaluării modului de respectare a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) în privinţa ordinii de primire a actelor de sesizare a instanţei, întrucât pe acestea nu era menţionată ora depunerii la registratură.
Deficienţa a fost remediată, pe fiecare act de sesizare a instanţei fiind înscrisă ora depunerii sale la registratură, operaţiune realizată de către doamna grefier Emilia Oancea.
b)Cu privire la studierea dosarelor şi eliberarea copiilor legalizate, în raportul anterior s-a constatat că experţilor judiciari care prezintă adresa de numire emisă de instanţă precum şi avocaţilor care sunt cunoscuţi de personalul de la compartimentul de arhivă şi registratură al instanţei, nu li se solicită în toate situaţiile legitimarea şi nici depunerea unor cereri pentru studiu.
În privinţa eliberării copiilor legalizate şi a actelor din dosare s-a constatat, de asemenea, că în situaţiile în care aparatul de fotocopiat, exploatat de un prestator de servicii privat şi amplasat în incinta instanţei, nu funcţionează, era acceptată copierea înscrisurilor de la dosarul cauzei prin fotografiere cu aparatul telefonic, împrejurarea fiind înregistrată, informal, într-un registru (caiet) ad-hoc, nestandardizat, în care erau consemnate toate cazurile de copiere; au fost identificate, totodată, cazuri în care dosarele erau lăsate fără supraveghe, la aparatul de tip xerox pentru efectuarea unor copii solicitate, evidenţa acestor cazuri fiind ţinută tot pe un caiet cu menţionarea identităţii solicitantului. În fine, nu toate cererile de copiere aveau aprobarea coordonatorului compartimentului.
În privinţa evidenţei copiilor legalizate s-a constatat că, şi la data efectuării prezentelor verificări, acestea se realizează tot pe un caiet în care se menţionează data eliberării înscrisurilor legalizate, fără însă a fi menţinută o evidenţă strictă a acestora.
La data verificării directe a remedierii deficienţelor, consultarea dosarelor şi a evidenţelor instanţei privitoare la activitatea de judecată s-a constatat că se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din Regulament; astfel, în toate cazurile, consultarea se face pe baza cererii cuprinzând datele de identificare ale solicitantului, depusă în dosarul cauzei şi aprobată, după caz, de coordonatorul activităţii compartimentului de arhivă, de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul său, după consultarea preşedintelui completului de judecată care soluţionează cauza sau a preşedintelui instanţei.
Începând cu data de 13 iunie 2014, la compartimentul arhivă a fost înfiinţat un registru special în care se ţine evidenţa tuturor cererilor de consultare.
Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată, fotocopiile rechizitoriului şi mapele de hotărâri ale instanţei se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actelor prevăzute de Regulament.
După studiere, se verifică integritatea documentelor.
De asemenea, eliberarea copiilor legalizate de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar s-a constatat că se efectuează cu respectarea normelor regulamentare prevăzute de art. 128.
Pentru copiile simple, nelegalizate, la Judecătoria Câmpulung a fost abandonată practica reţinută în raportul de control anterior, de fotografiere a documentelor. Toate solicitările de efectuare a unor astfel de copii sunt aprobate de coordonatorul compartimentului arhivă şi evidenţiate, începând cu data de 13 iunie 2014, într-un registru special constituit în care, de altfel, sunt menţionate şi copiile legalizate eliberate la cerere. De asemenea, toate aceste operaţiuni sunt evidenţiate în baza de date gestionată, pentru fiecare cauză în parte, prin aplicaţia informatică ECRIS.
Pentru eliberarea copiilor legalizate, cererea în acest sens este depusă la compartimentul registratură, după care este transmisă compartimentului arhivă, unde se realizează o programare în vederea ridicării documentelor. Cererea de eliberare a unei copii xerox este depusă direct la compartimentul de arhivă care realizează copia solicitată, fără să mai existe cazuri de lăsare fără supraveghere a dosarelor la aparatul xerox, astfel cum s-a menţionat în cele ce preced. Procedura de eliberare a copiilor, simple sau legalizate, este realizată de doamnele grefiere … … şi … ….
c)În raportul de control anterior s-a reţinut că predarea documentelor în vederea pregătirii şedinţelor de judecată nu era evidenţiată sistematic în registrul informativ ţinut electronic.
La data efectuării verificării directe a remedierii deficienţelor s-a constatat că doamna grefier … … predă grefierilor de şedinţă dosarele aflate pe rol în şedinţele de judecată cu trei zile înainte de data acestora. Operaţiunea este evidenţiată pentru fiecare dosar la rubrica privind transferurile în circuitul intern din macheta ECRIS. La compartimentul arhivă se păstrează, în mape, listele de şedinţă predate de grefierii de şedinţă la preluarea sub semnătură a dosarelor, potrivit celor anterior menţionate.
d)De asemenea, în raportul de control anterior s-a constatat că păstrarea corespondenţei şi a actelor procedurale se realiza în mape, pe termene de judecată, iar ataşarea acestora la dosarele respective se făcea numai la momentul predării şedinţei de judecată în vederea pregătirii acesteia, cu excepţia rapoartelor de expertiză şi a chitanţelor de plată a onorariului de expert.
În prezent documentele se păstrează tot în mape, pentru fiecare termen de judecată, însă acestea sunt ataşate la dosarul cauzei cu 5 zile înainte de data şedinţei respective; de asemenea, pe fiecare document este menţionată ora primirii sale şi este înregistrat de îndată în baza de date ECRIS.
e) O altă deficienţă constatată în raportul de control anterior privea lipsa de informare a registraturii cu privire la preschimbarea termenului de judecată. Deficienţa a fost remediată ca urmare a menţionării de îndată în sistemul ECRIS, de către grefierii de şedinţă, a noului termen preschimbat, astfel încât nu mai este necesară informarea la care s-a făcut referire.
f)Deficienţele privind rubricaţia registrelor de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile pronunţate de instanţă separat pentru apeluri şi recursuri.
Cu privire la rubricaţia acestor registre s-a constat, în raportul de control anterior, că aceasta nu este conformă cu prevederile art. 83 alin. (1) pct. 11 din Regulament în sensul că nu sunt evidenţiate următoarele informaţii: data comunicării către apelant/recurent a lipsurilor cererii; data primirii completării cererii; data comunicării cererii către intimat; data primirii întâmpinării; data comunicării întâmpinării către apelant/recurent; data primirii răspunsului la întâmpinare; la rubrica privind data înaintării dosarului la instanţa competentă nu se menţionează informaţia solicitată ci numai numărul exemplarelor cererii privind exercitarea căii de atac.
Deficienţa nu a fost remediată în sensul că evidenţa nu se ţine nici în prezent într-un registru cu o rubricaţie corespunzătoare, ci pe un tipizat adaptat parţial.
g)Înaintarea dosarelor în căile de atac se realiza anterior, astfel cum s-a constatat şi în raportul de control corespunzător, la expirarea termenului de declarare a căii de atac, chiar dacă toate părţile atacaseră hotărârea anterior expirării termenului prevăzut de lege în acest scop.
La data verificării remedierii deficienţelor, deşi nu au fost înregistrate astfel de situaţii, se constată că, potrivit dispoziţiei conducerii instanţei, practica la care s-a făcut referire în cele ce preced a fost abandonată.
h)Lipsa instituirii unei proceduri de verificare sistematică a cauzelor suspendate a fost evidenţiată, de asemenea, ca o deficienţă, în raportul de control anterior.
Cu privire la această deficienţă s-a reţinut, în plus, că nu a fost întocmită, la nivelul compartimentului arhivă şi registratură, nici o situaţie analitică a cauzelor suspendate ci numai una numerică, globală, de către grefierul şef al instanţei.
Verificările directe curente au evidenţiat că deficienţa a fost remediată în parte în sensul că, deşi se fac verificări lunare ale cauzelor suspendate ori la solicitarea preşedintelui instanţei, încheindu-se, după caz, procese verbale sau referate, nu sunt evidenţiate analitic şi sistematic cauzele ce trebuie puse pe rol în vederea constatării perimării.
II.2.2.Deficienţe cu privire la activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
a) În raportul anterior s-a constatat că nu a fost respectată dispoziţia art. 78 alin. (3) teza a II-a din Regulament cu privire la prelungirea programului Biroului de informare şi relaţii publice cu 3 ore după încheierea programului de lucru al instanţei.
Cu ocazia verificării directe privind remedierea deficienţelor s-a constatat că nu a fost încă stabilită formal prelungirea programului anterior menţionată, preşedintele în exerciţiu al instanţei care, începând cu 17 octombrie 2014 a preluat conducerea biroului, potrivit hotărârii colegiului de conducere din aceeaşi dată, opinând în sensul că, raportat la volumul de activitate al biroului, o asemenea măsură nu s-ar impune; în plus, s-a arătat că jandarmii care asigură paza sediului instanţei după terminarea programului de lucru au obligaţia, potrivit dispoziţiilor date în acest sens, să îl anunţe de îndată pe preşedintele instanţei, în calitatea sa de conducător al Biroului de Informare şi Relaţii Publice, ori de câte ori sunt solicitări de competenţa biroului; până la data verificărilor nu au existat astfel de situaţii.
La data întocmirii raportului de control era afişat pe site-ul instanţei un program în ziua de marţi a fiecărei săptămâni, între orele 14,00 şi 17,00.
b) Cu privire la circuitul petiţiilor, calificarea cererilor adresate biroului şi înscrierea acestora în evidenţele regulamentare au fost constatate în raportul anterior unele deficienţe care, la data verificării curente, au fost remediate.
Astfel, s-a constatat că în perioada dintre data încheierii controlului anterior şi aceea a verificării remedierilor deficienţelor constatate nu au existat decât două petiţii, ambele menţionate regulamentar în registrul de petiţii, grefierul din cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice prezentând conducătorului biroului, de îndată, fiecare petiţie; petiţiile au fost analizate de conducătorul biroului care a dispus cu privire la soluţionarea acestora.
Ca atare, se constată că activitatea biroului în materia petiţiilor s-a desfăşurat în acord cu prevederile regulamentare aplicabile (art. 79 şi urm. din Regulament).
Nu aceeaşi a fost situaţia în cazul informaţiilor solicitate de mass-media locală şi naţională, cu privire la care există o singură consemnare în registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice, realizată neregulamentar, în sensul că nu sunt menţionate numărul şi data cererii.
c) În raportul de control anterior s-a constatat ca deficienţă lipsa desemnării unui coordonator privind activitatea de protecţie a datelor cu caracter personal.
Cu ocazia verificării remedierii deficienţelor s-a constatat că nu a fost desemnat coordonatorul anterior menţionat, însă preşedintele în exerciţiu al instanţei exercită aceste atribuţii, cu suportul grefierului şef.
II.3. Modul de remediere a deficienţelor constatate cu privire la asumarea responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare.
În raportul anterior s-au evidenţiat anumite deficienţe cu privire la activitatea organelor colegiale de conducere şi unele deficienţe referitoare la conţinutul oridinelor de serviciu.
II.3.1.Deficienţe privind activitatea Adunării generale a judecătorilor.
Un prim aspect reţinut în raportul de control anterior a fost acela că, după data de 7 aprilie 2014, când Colegiul de conducere al instanţei a încetat să funcţioneze, ca urmare a demisiilor membrilor aleşi în persoana doamnelor judecător Roibu Georgeta şi Popescu Iuliana, preşedintele instanţei nu a convocat Adunarea generală a judecătorilor în care aceştia să menţioneze dacă doresc sau nu să facă parte din Colegiul de conducere al instanţei, ci a procedat direct la aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (13) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti – introdus prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 231 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 18 martie 2014 – comunicând judecătorilor … … şi … … … că fac parte din acest organ colegial.
Verificând modul de remediere a acestei deficienţe s-a constatat că preşedintele instanţei nu a convocat o Adunare generală pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere ulterior aprobării raportului de control.
În discuţiile purtate în cursul verificărilor cu preşedintele instanţei acesta a precizat că nu a procedat conform celor menţionate în raportul de control, întrucât „nu trebuia să fie iniţiativa preşedintelui neapărat, Adunarea generală putând fi convocată şi de către judecători”. Se constată astfel că preşedintele instanţei a ignorat recomandarea din raportul de control de a convoca Adunarea generală în scopul menţionat anterior, recomandare ce se circumscrie dispoziţiei Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de remediere a deficienţelor constatate cu privire la exercitarea atribuţiei de creare a unui climat favorabil de muncă.
Pe de altă parte însă, din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei a rezultat că aceştia nu doresc să facă parte din Colegiul de conducere, astfel încât nici judecătorii care funcţionează la Judecătoria Câmpulung nu au urmat recomandarea din raportul de control de a colabora cu preşedintele instanţei pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.
În aceste condiţii, se constată că Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de preşedinte, în perioada de referinţă, doar pentru dezbaterea raportului de control cu privire la activitatea managerială a judecătorilor cu funcţii de conducere de la Judecătoria Câmpulung (la datele de 5 mai 2014 şi 2 iunie 2014).
II.3.2.Deficienţe privind activitatea colegiului de conducere.
O deficienţă reţinută cu privire la activitatea Colegiului de conducere a fost aceea a lipsei de stabilitate, în condiţiile în care acest organ colegial funcţionează prin rotirea judecătorilor instanţei în ordinea vechimii.
La data efectuării verificărilor referitoare la remedierea deficienţelor, Colegiul de conducere funcţiona în aceeaşi modalitate, aşa cum s-a arătat în subsecţiunea anterioară.
S-a mai constatat şi că, pentru a reuşi să ia decizii cu privire la problemele de competenţa acestui organ colegial (stabilirea componenţei şi numerotării completelor, planificările în şedinţele de judecată şi de permanenţă, completele şi planificările în timpul vacanţei judecătoreşti, alegerea membrilor Comisiei de evaluare), preşedintele instanţei, în calitate de membru de drept al Colegiului de conducere, a invitat la unele şedinţe preşedintele Tribunalului Argeş (doamna judecător … …) şi preşedintele Secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti (domnul judecător … …) – spre exemplu şedinţa de colegiu din 30 mai 2014. Prezenţa la şedinţa colegiului a acestor invitaţi a avut un efect benefic şi a concurat la desfăşurarea acesteia în condiţii de normalitate şi la adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea activităţii instanţei în vacanţa judecătorească şi a altor măsuri necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei.
De asemenea, a existat o situaţie (şedinţa din 25 noiembrie 2014), în care preşedintele a convocat Colegiul de conducere în şedinţă extraordinară, pentru punerea în discuţie a situaţiei dintr-un dosar, şedinţă în care nu s-a adoptat o hotărâre, ceilalţi doi membri ai colegiului considerând că problema supusă dezbaterii nu era de competenţa acestui organ colegial (situaţie detaliată la punctul II.4.1.A).
Cu nuanţările de mai sus, colegiul de conducere şi-a desfăşurat activitatea conform dispoziţiilor legale şi regulamentare, luându-se deciziile necesare pentru desfăşurarea activităţii judiciare a instanţei.
II.3.3.Deficienţe privind repartizarea personalul în compartimentele auxiliare şi desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată.
În legătură cu acest aspect, în raportul anterior s-a reţinut că existau unele neconcordanţe în ceea ce priveşte menţionarea atribuţiilor judecătorilor şi personalului auxiliar, înscrise în ordinele de serviciu, deficienţă ce a fost remediată.
II.3.3.Deficienţe în activitatea de coordonare exercitată de grefierul-şef.
În raportul întocmit şi aprobat ca urmare a controlului efectuat anterior s-a constatat că unele atribuţii specifice funcţiei de grefier-şef nu au fost îndeplinite, iar altele au fost îndeplinite necorespunzător. În cuprinsul raportului s-au făcut referiri la deficienţele constatate cu privire la activitatea de secretariat a organelor colegiale de conducere, la modul de ţinere şi de completare a evidenţelor în materie penală şi la întocmirea şi contrasemnarea corespondenţei cu caracter administrativ.
Ca urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat înlăturarea deficienţelor menţionate anterior, în prezent atribuţiile specifice funcţiei de grefier-şef la Judecătoria Câmpulung fiind exercitate în conformitate cu dispoziţiile art. 53 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

II.4. Modul de remediere a deficienţelor privind comunicarea şi comportamentul conducerii instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, procurorii, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces ori instituţii şi comunicarea judecătorilor instanţei cu preşedintele şi vicepreşedintele.
În raportul anterior s-au evidenţiat o serie de deficienţe cu privire la modul de comunicare al preşedintelui şi vicepreşedintelui instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, dar şi deficienţe legate de comportamentul şi comunicarea judecătorilor Judecătoriei Câmpulung în raport cu judecătorii cu funcţii de conducere ai acestei instanţe.
II.4.1. Comunicarea şi comportamentul preşedintelui instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, procurorii, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces ori cu alte instituţii.
În ceea ce priveşte comunicarea şi comportamentul preşedintelui instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, în raportul de control aprobat prin Hotărârea nr. …/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a reţinut că, pe fondul situaţiei de criză create, în esenţă prin:
-demisiile membrilor Colegiului de conducere şi ai membrilor Comisiei de evaluare;
-lipsa documentelor privind modul de conducere a instanţei în anul 2013 şi refuzul fostului preşedinte de a coopera în vederea punerii la dispoziţia noii conduceri a acestor documente;
-lipsa de încredere a judecătorilor şi unei părţi din personalul auxiliar al instanţei în noua conducere şi dorinţa judecătorilor instanţei de a menţine modul de lucru anterior,
comunicarea preşedintelui, în special cu judecătorii, a fost una deficitară, sub următoarele aspecte:
-în ceea ce priveşte comunicarea interpersonală, procesul de comunicare desfăşurat de preşedintele din cadrul instanţei a fost unul unilateral, preponderent descendent şi sub formă scrisă, caracteristici ce sunt atribute ale unui management autoritar;
-utilizarea unui limbaj insinuant, prin care nu jigneşte direct, dar prin care manifestă superioritate şi dispreţ faţă de interlocutor (care uneori se simte umilit) şi lipsă de interes faţă de părerea acestuia;
-lipsa unui comportament empatic, cu tendinţa de a corecta mereu interlocutorul şi neacceptarea opiniei contrare celei proprii;
-lipsa de încredere în interlocutor şi supraestimarea propriilor capacităţi, cu tendinţa de transformare a dialogului în monolog;
-utilizarea „motivării negative” şi acordarea unei atenţii exacerbate informaţiilor primite prin canale informale;
-lipsa de transparenţă în actul de conducere.
Urmare a constatărilor din raportul de control, i s-a recomandat preşedintelui instanţei să folosească preponderent comunicarea verbală şi mai puţin comunicarea scrisă, să îşi ajusteze limbajul şi tonul astfel încât să creeze premisele unui dialog eficient şi în condiţii de egalitate cu judecătorii instanţei, să manifeste empatie. De asemenea, preşedintelui i s-a recomandat să fie preocupat de câştigarea încrederii colectivului şi în acest sens să utilizeze motivarea pozitivă, prin delegarea de atribuţii.
În raportul de control s-au făcut recomandări şi în privinţa paşilor pe care trebuie să-i facă, în vederea unei comunicări eficiente, colectivul de judecători al Judecătoriei Câmpulung, în sensul de a manifesta disponibilitate pentru a contribui la realizarea obiectivelor instanţei şi a colabora cu preşedintele în acest sens, în limitele prescrise de lege şi regulament.
În legătură cu aspectele de mai sus, din verificări au rezultat următoarele:
A.Comunicarea preşedintelui cu judecătorii.
Din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei a rezultat că există o îmbunătăţire a procesului de comunicare dintre preşedintele instanţei şi aceştia, însă judecătorii îi reproşează în continuare preşedintelui că nu şi-a modificat semnificativ stilul de comunicare şi că deşi limbajul utilizat s-a modificat în bine, nu s-a modificat şi tonul folosit, acesta fiind perceput ca o caracteristică a personalităţii preşedintelui. În continuare, afirmă judecătorii, că preşedintele instanţei nu acceptă opiniile contrare celor proprii, că utilizează motivarea negativă, nu-i consultă în luarea deciziilor şi nu are încredere în aceştia.
În acest sens, judecătorii au învederat, cu ocazia verificărilor, mai multe aspecte.
Cu privire la limbajul şi tonul folosit de preşedinte s-a menţionat de către judecători că, preşedintele foloseşte în continuare, câteodată, un limbaj insinuant, uneori chiar inadecvat, fără însă a fi oferite exemple concrete în acest sens. Spre exemplu, unul dintre judecători, la întrebarea inspectorilor cu privire la limbajul inadecvat pe care l-ar fi utilizat preşedintele instanţei, a arătat „nu îmi vin acum exemple”.
În ceea ce priveşte folosirea unui ton ridicat, informaţiile oferite de judecători sunt contradictorii, unii afirmând că „tonul este acelaşi (n.r.cel anterior), fiind o caracteristică a personalităţii” preşedintelui, iar alţii afirmând că tonul s-a schimbat, în sensul că preşedintele „nu mai ţipă”. Niciunul dintre judecători nu a menţionat situaţii concrete în care preşedintele instanţei ar fi ridicat tonul.
În privinţa stilului de comunicare, din discuţiile purtate cu judecătorii a rezultat că se utilizează în continuare de către preşedinte preponderent comunicarea scrisă. S-a dat exemplu comunicarea unui chestionar care trebuia completat. Judecătorii au menţionat că, atunci când au întrebat cine a trimis chestionarul şi de ce trebuia completat, preşedintele le-a transmis să facă o cerere scrisă.
În legătură cu acest aspect, de menţionat este faptul că, din discuţiile cu judecătorii a rezultat că aceştia nu i-au adresat direct preşedintelui întrebarea respectivă, solicitându-i grefierului-şef să întrebe preşedintele, iar mesajul de la preşedinte a fost transmis tot prin grefierul-şef.
Preşedintele, în discuţiile purtate cu acesta, a menţionat că judecătorii i-au solicitat prin grefierul-şef să le spună motivul pentru care trebuie să completeze un chestionar transmis de la Curtea de Apel, iar preşedintele le-a transmis, tot prin grefierul-şef, să îi facă o solicitare în scris, pentru a putea adresa o întrebare Curţii în acest sens.
Se constată din cele mai sus relevate că, atât judecătorii, cât şi preşedintele îl folosesc ca intermediar în comunicare pe grefierul-şef, evitând comunicarea directă şi ignorându-se faptul că, folosindu-se acest mod de comunicare, mesajul poate ajunge distorsionat la interlocutor şi astfel pot fi generate neînţelegeri.
Referitor la faptul că preşedintele nu acceptă opinii contrare, judecătorii instanţei au făcut referire la refuzul punerii în aplicare a hotărârii de colegiu privind repartizarea cauzelor de fond funciar tuturor completelor instanţei, la măsurile dispuse cu privire la amânarea pronunţării şi soluţionarea cererilor de abţinere sau recuzare şi la situaţia dosarului nr. …/205/2012*.
În ceea ce priveşte repartizarea cauzelor de fond funciar, din verificările iniţiale a rezultat că prin Hotărârile nr. … din 06.04.2006 şi … din 23.11.2006 ale Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat înfiinţarea a patru complete specializate în materia fond funciar şi că, deşi era aprobată constituirea acestor complete specializate, în anul 2013, au funcţionat doar trei astfel de complete. S-a mai constatat, în raportul aprobat, că acestor complete le-au fost repartizate doar plângerile în materia fondului funciar, nu şi celelalte acţiuni astfel cum sunt descrise de art. 1 Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 şi care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 2 din acelaşi Titlu, trebuiau soluţionate de completele specializate. În urma dispoziţiei date de preşedinte cu privire la transpunerea unei cauze cu obiect de fond funciar, dar diferit de cele repartizate până atunci, de pe complet civil, pe complet fond funciar, la data de 06.03.2014, s-a întrunit colegiul de conducere al instanţei, la solicitarea doamnelor judecător … … şi … …, fiind întocmită, în condiţiile descrise în raport, hotărârea fără număr din 06.03.2014, semnată de doamnele judecător … … şi … …, prin care, cu majoritate de voturi, s-a propus înfiinţarea de noi complete, în sensul suplimentării obiectelor completelor C1 civil, C2 civil, C3 civil, C4 civil, C5 civil, C6 civil, C9 civil, C11 civil cu obiectul fond funciar.
La data efectuării primelor verificări preşedintele instanţei nu luase nicio decizie cu privire la propunerea Colegiul de conducere, astfel că, prin raportul de control s-a propus şi aprobat ca preşedintele să ia o decizie în acest sens.
Verificările efectuate au relevat că prin Decizia nr. … din 30 mai 2014, preşedintele Judecătoriei Câmpulung a dispus ca, pe lângă cele trei complete de fond funciar deja înfiinţate, să fie configurat şi un al patrulea complet în această materie. Decizia, sub aspectul stabilirii componenţei completelor, a fost supusă aprobării Colegiului de conducere, în şedinţa din 30 mai 2014. Prin Hotărârea nr. … din 30 mai 2014, Colegiul de conducere a aprobat decizia.
Deşi judecătorii instanţei îi reproşează preşedintelui că nu a pus în aplicare hotărârea Colegiului de conducere din 6 martie 2014, de menţionat este că Regulamentul de ordine interioară face o distincţie între atribuţia de înfiinţare a completelor specializate şi cea de stabilire a componenţei acestora.
Astfel, potrivit art.16 alin.1 lit. m raportat la alin.2 al aceluiaşi articol din Regulament, preşedintele judecătoriei înfiinţează completele specializate. Corelativ acestei atribuţii, art.22 alin.2 lit. a1 prevede în sarcina Colegiului de conducere atribuţia de a propune preşedintelui înfiinţarea completelor specializate, în raport cu natura şi numărul cauzelor, iar dispoziţiile art.22 alin.2 lit. b din Regulament prevăd în sarcina Colegiul de conducere atribuţia de a stabili componenţa completelor specializate, în funcţie de volumul de activitate şi ţinând seama de specializarea judecătorului.
Faţă de dispoziţiile regulamentare mai sus enunţate rezultă că organul colegial face o propunere, însă decizia cu privire la numărul completelor aparţine exclusiv preşedintelui, fără a fi necesară aprobarea Colegiului în acest sens, care este cerută de regulament numai pentru componenţa completelor. Din dispoziţiile regulamentare enunţate anterior rezultă şi că atât propunerea de înfiinţare a completelor specializate, cât şi stabilirea componenţei acestora trebuie să aibă în vedere anumite criterii, unul dintre acestea fiind volumul de activitate. Ori, din Hotărârea Colegiului din data de 6 martie 2014 nu rezultă care au fost motivele care au fundamentat propunerea colegiului şi nici dacă aceste motive s-au circumscris criteriilor prevăzute de regulament, iar, din verificările efectuate a rezultat că la data adoptării deciziei preşedintelui erau înregistrate pe rolul Judecătoriei Câmpulung 57 de cauze de fond funciar, situaţie faţă de care, nu se justifica înfiinţarea unui număr mai mare de complete faţă de cel deja aprobat prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii menţionate mai sus.
Având în vedere aspectele mai sus relevate apare neîntemeiată susţinerea judecătorilor instanţei potrivit căreia preşedintele nu a pus în aplicare hotărârea Colegiului de conducere, precum şi acuzaţia că nu a acceptat o opinie pretins contrară a membrilor colegiului.
Cu privire la problema amânărilor de pronunţare şi a soluţionării cererilor de abţinere şi recuzare, din verificările efectuate a rezultat că în şedinţa Colegiului de conducere din data de 30 septembrie 2014 s-a supus spre aprobare dispoziţia preşedintelui din 29 septembrie 2014 privind procedura deschiderii în programul informatic a şedinţelor de judecată pentru amânări de pronunţare şi soluţionarea abţinerilor şi recuzărilor, preşedintele susţinând ca pronunţarea să se amâne numai la o dată în care judecătorul are programată şedinţă de judecată, iar cererile de abţinere şi recuzare să fie soluţionate tot într-o astfel de zi. Decizia preşedintelui a fost justificată de acesta prin aceea că, potrivit unui raport întocmit de Compartimentul IT al Tribunalului Argeş, a rezultat că într-o situaţie în care s-a amânat pronunţarea pe altă zi decât cea de şedinţă, s-au deschis în sistemul informatic şedinţe pentru datele respective şi au fost repartizate pe acele şedinţe dosare noi faţă de cele pentru care se amânase pronunţarea. În urma unor ample dezbateri pe această temă, unul dintre membrii colegiului de conducere a fost de acord cu decizia preşedintelui supusă spre aprobare, cu amendamentul ca amânarea pronunţării şi soluţionarea cererilor de abţinere şi recuzare într-o altă zi decât cea de şedinţă să fie excepţia. În final decizia, cu amendamentul anterior menţionat, a fost adoptată cu majoritate.
Deşi judecătorii au reclamat faptul că practic ar fi fost obligaţi să amâne pronunţarea, respectiv să soluţioneze cererile de abţinere şi recuzare într-o anumită zi, în realitate procedura propusă de preşedinte este respectată în baza hotărârii Colegiului, cu amendamentul adoptat. Procedura propusă a avut drept scop disciplinarea procedurilor în cazurile mai sus menţionate şi, din verificarea modului de soluţionare a cererilor de abţinere şi recuzare formulate după data adoptării hotărârii, a rezultat că nu a existat nici un impediment pentru soluţionarea acestor tipuri de cereri şi în alte zile decât în cele recomandate.
Astfel, în condiţiile în care, decizia preşedintelui a fost adoptată de colegiu şi în practică se respectă şi amendamentul adoptat, nu se poate susţine că preşedintele nu a acceptat opinia contrară.
Legat de situaţia dosarului nr. …/205/2012*, din verificări a rezultat că acest dosar a fost repartizat iniţial preşedintelui instanţei – doamna judecător … …. Prin încheierea din data de 27 octombrie 2014 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi repartizarea ei unui complet specializat în materia fondului funciar. După repartizarea cauzei unui complet specializat, prin încheierea din 25 noiembrie 2014 s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a completului de fond funciar, s-a declinat competenţa în favoarea completului iniţial investit, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două complete şi s-a înaintat dosarul instanţei superioare în vederea soluţionării acestuia.
Prin sentinţa civilă nr. …/7.01.2015 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. …/109/2014, s-a respins cererea de pronunţare a regulatorului de competenţă ca inadmisibilă, reţinându-se că dosarul a fost înregistrat când era în vigoare vechiul Cod de procedură civilă, ale cărui dispoziţii nu reglementau procedura soluţionării conflictului de competenţă între două complete ale aceleaşi secţii/instanţe.
Judecătorul … …, căreia i-a fost transpusă cauza pe complet, a afirmat că a suspendat şedinţa de judecată din data de 25 noiembrie 2014 pentru a avea o discuţie colegială cu preşedintele instanţei şi a-l întreba ce a avut în vedere când a recalificat obiectul cererii. Din discuţiile purtate cu judecătorii Judecătoriei Câmpulung şi cu grefierul-şef a rezultat că, în urma acestei discuţii, preşedintele instanţei a convocat Colegiul de conducere în şedinţă extraordinară şi a invitat la şedinţă şi judecătorul anterior menţionat, punând în discuţie, aşa cum rezultă din procesul-verbal al şedinţei, „darea de seamă solicitată de către doamna judecător … …”. Din acelaşi proces-verbal, care cuprinde 7 pagini, multe corecturi olografe şi nu este semnat de membrii colegiului, rezultă că s-a pus în discuţie, de fapt, modalitatea în care se procedează cu dosarele al căror obiect este recalificat şi sunt transpuse pe rolul unui complet specializat, respectiv dacă dosarul trebuie judecat de judecătorul astfel investit sau mai poate fi recalificat şi de către acest din urmă judecător şi repartizat din nou. S-a adus din nou în discuţie problema cauzelor care pot fi calificate cu obiect „fond funciar”. După ample dezbateri, întrucât ceilalţi doi membrii ai Colegiului au apreciat că această problemă nu este de competenţa organului colegial, în final nu s-a adoptat o hotărâre cu privire la problemele puse în discuţie.
Considerăm că atât judecătorul investit prin transpunere cu judecarea cauzei, cât şi preşedintele instanţei au procedat de o manieră care a dus la exacerbarea unei situaţii ce se putea rezolva potrivit dispoziţiilor procedurale.
De menţionat este că deşi în încheierea de şedinţă nu este consemnat, din înregistrarea în format electronic a şedinţei de judecată din datele de 11 noiembrie 2014 rezultă că doamna judecător … …, încă de la acest termen de judecată a antamat, la prima strigare a cauzei, problema necompetenţei funcţionale a completului de fond funciar al cărui titular este. La acest termen cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură la termenul din 25 noiembrie 2014. Deşi doamna judecător … susţine că, în mod colegial a dorit să clarifice situaţia, apreciem că avea posibilitatea ca, în intervalul de timp de două săptămâni dintre cele două termene de judecată, să abordeze această problemă şi nu era necesar ca la termenul din 25 noiembrie 2014 să procedeze la suspendarea şedinţei pe acest motiv. Totodată, încheierea prin care s-a dispus transpunerea era motivată şi se putea deduce din aceasta motivul recalificării şi, în final, doamna judecător … … a adoptat în cauză măsurile pe care le-a considerat legale. Pe de altă parte, apreciem că nici preşedintele nu gestionat corespunzător situaţia, discuţiile cu privire la calificarea obiectului unei cereri nefiind un motiv suficient pentru convocarea unei şedinţe extraordinare de colegiu.
În privinţa utilizării de către preşedinte a „motivării negative”, o parte dintre judecători au relevat în acest sens faptul că, la o şedinţă de învăţământ profesional la care a participat şi domnul judecător … … – preşedintele Secţiei I civile de la Curtea de Apel Piteşti – preşedintele instanţei ar fi pus în discuţie măsurile dispuse în şedinţa de judecată în care aceasta a fost înlocuită de către un alt judecător şi prin aceasta ar fi sub semnul întrebării competenţa profesională a judecătorului respectiv. S-a mai menţionat efectuarea de către preşedintele instanţei a unor aprecieri cu privire la măsuri luate de judecători în dosarele ce le-au fost repartizate şi situaţia prezenţei a doi dintre judecătorii instanţei la un seminar la Râmnicu Vâlcea, unde preşedintele nu a comunicat deloc cu aceştia.
În ceea ce priveşte primul aspect, menţionăm că, din procesul verbal al şedinţei de învăţământ profesional din data de 31 octombrie 2014 rezultă că s-au pus în discuţie mai multe probleme privind modul de aplicare a unor dispoziţii legale şi procedurale, printre care şi problema amânării judecăţii pentru continuitatea completului, în cazul înlocuirii titularului completului de către un alt judecător, problemă adusă în discuţie de vicepreşedintele instanţei.
Din procesul verbal nu rezultă că ar fi fost nominalizat vreun judecător, iar domnul judecător … … a menţionat că nu-şi aminteşte să fi avut loc vreun incident deosebit la şedinţa respectivă.
Din verificarea listei şedinţei din data de 6 octombrie 2014, în care doamna judecător … a fost înlocuită de un alt judecător, a rezultat că judecătorul care a asigurat permanenţa a luat măsurile procedurale privind încuviinţarea probelor în dosarele în care s-a impus (dosarele nr. …/205/2014, nr. …/205/2014, nr. …/205/2014, nr. …/205/2014), a soluţionat dosarele în care nu mai trebuiau administrate probe şi care erau la primul termen de judecată (dosarele nr. …/205/2014, nr. …/205/2014), a amânat pronunţarea în dosarele în care aceasta fusese amânată anterior (dosarele nr. …/205/2014, nr. …/205/2014, nr. …/205/2014) şi a amânat pentru continuitatea completului dosarele care nu erau la primul termen de judecată (dosarele nr. …/205/2014, nr. …/205/2014, nr. …/205/2014), procedând conform dispoziţiilor legale şi procedurale, astfel încât nu exista nici un motiv pentru a i se imputa luarea unor măsuri neconforme cu legea sau regulamentul.De altfel, din procesul-verbal al şedinţei de învăţământ profesional mai sus amintite rezultă că discuţiile s-au purtat în legătură cu măsurile dispuse cu privire la cauzele de pe completul C4, iar doamna judecător care a înlocuit preşedintele instanţei (titular al completului C11) este titular al completului C6.
În condiţiile arătate, rezultă că punerea în discuţie a unor probleme de drept în şedinţa de învăţământ din data de 31 octombrie 2014 a urmărit realizarea scopului prevăzut în art.261 şi următoarele din Regulament şi nu punerea în discuţie a competenţei profesionale a judecătorilor instanţei.
Referitor la cel de-al doiea aspect trebuie menţionat că, din procesele-verbale ale unora dintre şedinţele Colegiului de Conducere rezultă că preşedintele instanţei face uneori aprecieri sau trimiteri care, fără a depăşi limitele deontologiei profesionale, se constituie în reproşuri cu privire la activitatea profesională a unor judecători sau pot fi percepute ca ameninţări cu o eventuală procedură disciplinară. Spre exemplu, în şedinţa colegiului de conducere din 30 septembrie 2014, punându-se în discuţie faptul că, prin două încheieri pronunţate de către doamna judecător … …, s-a dispus o nouă repartizare aleatorie a cauzei, preşedintele instanţei le-a apreciat ca fiind „chestiuni grave”, ce pot constitui „abatere disciplinară”. De asemenea, în şedinţa colegiului de conducere din 30 mai 2014, punându-se în discuţie componenţa completelor de fond funciar, preşedintele instanţei a menţionat că „va sesiza Inspecţia Judiciară” cu privire la acest aspect, iar în şedinţa din 17 octombrie 2014, punându-se în discuţie degrevarea preşedintelui de activitate, acesta, pentru a aduce argumente în favoarea acestei propuneri, din nou a menţionat „Inspecţia Judiciară”.
Considerăm că această manieră de abordare nu poate conduce la un dialog constructiv, apelul permanent la Inspecţia Judiciară putând fi perceput de către judecători ca o ameninţare cu formularea unor sesizări, iar, pe de altă parte, preşedintele instanţei nu este abilitat să se pronunţe cu privire la existenţa sau nu a unor abateri disciplinare, acesta fiind atributul exclusiv al Inspecţiei Judiciare şi al Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.
În legătură cu ultimul aspect menţionat, din discuţiile purtate cu preşedintele instanţei a rezultat că doamnele judecător s-au aşezat la seminarul respectiv în spatele sălii, iar preşedintele s-a aşezat în faţă, dorind să vorbească cu Ministrul Justiţiei despre sediul Judecătoriei Câmpulung. Preşedintele a precizat şi că doamnele judecător au plecat mai devreme de la seminar, iar dumneaei a rămas până la sfârşit, acesta fiind motivul pentru care nu au reuşit să vorbească.
Considerăm că ultimul aspect relevat reprezintă un alt exemplu de percepţie eronată, de către ambele părţi, a unei împrejurări de fapt, generată de evitarea utilizării comunicării directe.
În privinţa faptului că preşedintele instanţei nu consultă judecătorii în luarea deciziilor şi nu are încredere în aceştia judecătorii au relevat două aspecte concrete, respectiv: situaţia numirii conducătorului Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi situaţia programului pilot desfăşurat cu privire la Judecătoria Câmpulung .
Referitor la primul aspect din verificările efectuate a rezultat că, în şedinţa Colegiului de conducere din 17 octombrie 2014, la punctul 4 de pe ordinea de zi, s-a pus în discuţie desemnarea doamnei judecător … … … ca şi conducător al Biroului de Informare şi Relaţii Publice în locul doamnei judecător … … …. S-a pus în discuţie şi degrevarea de activitate a doamnei judecător … ca urmare a preluării atribuţiunilor conducătorului Biroului de Informare şi relaţii Publice. După ce s-au purtat discuţii în Colegiu, în final, s-a aprobat această propunere şi preşedintele instanţei a fost degrevat parţial de activitatea de judecată pe perioada octombrie – 31 decembrie 2014.
Într-adevăr din verificarea mapei conţinând hotărârile Adunării generale rezultă că nu a avut loc o Adunare generală în care judecătorilor instanţei să li se ceară acordul pentru o eventuală desemnare ca şi conducători ai Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi nici un alt document din care să rezulte o eventuală consultare în acest sens, iar o parte din judecătorii instanţei au menţionat că s-au gândit la desemnarea doamnei judecător … … în această calitate, având în vedere că anterior a asigurat înlocuirea titularului biroului.
Se constată, faţă de această împrejurare că, la fel cum s-a reţinut şi în raportul anterior, preşedintele nu exercită un management participativ, prin utilizarea delegării de atribuţii.
Cu privire la cel de-al doilea aspect, de menţionat că nu a fost regăsit niciun înscris care să ateste că judecătorii au fost consultaţi cu privire la proiectul pilot, iar din discuţiile purtate cu preşedintele instanţei a rezultat că acest proiect se referă la reabilitarea clădirii în care funcţionează Judecătoria Câmpulung.
Transparenţa în luarea deciziilor presupune informarea judecătorilor cu privire la proiecte ce se referă la buna administrare a instanţei, în caz contrar, orice măsură luată, chiar dacă este în beneficiul instanţei, putând fi percepută ca fiind expresia unui comportament autoritar şi care exclude implicarea judecătorilor în actul decizional.
Un ultim aspect relevat de judecători, vis-a-vis de comunicarea cu preşedintele instanţei este acela al interzicerii accesului domnului judecător … … în instanţă şi al unor discuţii legate de prezenţa în instanţă a fiicei doamnei judecător … ….
În legătură cu accesul în instanţă al domnului judecător … … , o parte din judecători au relevat faptul că domnului judecător, înainte de termenul de judecată din faţa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară din data de 2 decembrie 2014, i s-ar fi interzis să intre în incinta Judecătoriei Câmpulung în lipsa acordului preşedintelui, fapt ce i-ar fi fost adus la cunoştinţă de jandarmii care asigură paza instituţiei. De asemenea, s-a mai susţinut că grefierul-şef al instanţei ar fi fost solicitat să efectueze un proces-verbal cu privire la scopul vizitei fostului preşedinte şi persoanele cu care s-a întâlnit.
Din discuţiile purtate cu vicepreşedintele instanţei, care răspunde de punerea în aplicare a planului de pază şi protecţie, a rezultat că nu s-a comunicat jandarmilor nicio măsură în legătură cu accesul în instanţă al domnului judecător … … , iar jandarmii care asigură paza Judecătoriei Câmpulung au confirmat că nu au primit nicio solicitare în acest sens.
Discuţiile purtate cu grefierul-şef au relevat că preşedintele instanţei i-ar fi spus să-i comunice domnului judecător … … să solicite acordul preşedintelui înainte de a intra în instanţă, lucru pe care aceasta i l-ar fi comunicat telefonic, aspect contrazis însă de preşedintele instanţei.
Pe de altă parte, la solicitarea inspectorilor, nu a fost prezentat un proces-verbal de natura aceluia despre care au făcut referire judecătorii, grefierul-şef menţionând că nu a întocmit un asemenea proces-verbal.
În aceste condiţii nu se poate reţine că domnului judecător … … i s-ar fi interzis accesul în incinta instanţei.
Cu privire la prezenţa în instanţă al fiicei doamnei judecător …, judecătorii au reclamat că au un regim diferit de cel aplicat grefierilor cu privire la accesul copiilor în incinta judecătoriei. O parte din judecători au susţinut că preşedintele instanţei i-a reproşat doamnei judecător … … că i-a permis fiicei sale accesul în instanţă şi în biroul judecătorului.
Din discuţiile purtate cu vicepreşedintele instanţei şi cu jandarmii care asigură paza acesteia a rezultat că accesul altor persoane decât cele din personalul instanţei, se face după legitimarea acestora, înscrierea într-un registru de intrare şi cu acordul persoanei căutate, fără ca accesul unor persoane străine să constituie o regulă. În speţă, accesul fiicei doamnei judecător … a fost permis în condiţiile în care doamna judecător … … a însoţit-o pe aceasta până la biroul mamei sale. Conform procesului-verbal olograf şi nedatat întocmit de grefierul-şef şi pus la dispoziţie inspectorilor, au avut loc discuţii contradictorii între preşedintele instanţei şi doamna judecător …, în prezenţa doamnei judecător …, în contextul în care preşedintele aştepta de la judecători confirmarea formulării sau nu a unor obiecţiuni la raportul de control al Inspecţiei Judiciare. Preşedintele a menţionat că, ducându-se în biroul doamnei … a constatat că aceasta şi doamna judecător … purtau discuţii pe marginea raportului control, în prezenţa fiicei minore a doamnei judecător … ….
Faţă de situaţia mai sus descrisă nu se poate reţine cu certitudine că obiecţiunile preşedintei cu privire la prezenţa fiicei doamnei judecător … în instanţă se refereau la însăşi prezenţa acesteia, sau mai degrabă că acestea vizau aspecte de ordin deontologic referitoare la dezbaterea unor probleme de serviciu în prezenţa unor terţe persoane, chiar dacă acestea făceau parte din familie.
B.Comunicarea judecătorilor instanţei cu preşedintele.
În ceea ce priveşte comunicarea judecătorilor cu preşedintele instanţei, preşedintele le reproşează în continuare acestora faptul că nu doresc să participe la activităţile instanţei şi că nu fac paşi pentru a elimina barierele în comunicare, opunându-se la luarea oricărei decizii care nu se circumscrie modul anterior de organizare a instanţei.
Referitor la aspectele învederate, verificările efectuate au relevat o reticenţă a judecătorilor instanţei în asumarea unor responsabilităţi referitoare la participarea la actul de decizie în cadrul instanţei.
Astfel, verificările au relevat că activitatea Colegiului de conducere continuă să se desfăşoare prin rotirea judecătorilor instanţei, câte doi o dată la 3 luni, în ordinea vechimii, nereuşindu-se asigurarea stabilităţii prin desemnarea unor membri aleşi pentru un mandat de 3 ani.
În acest sens menţionăm, aşa cum am precizat şi în secţiunile anterioare, că preşedintele instanţei nu a convocat, după aprobarea raportului de control, o Adunare generală în care să se dezbată alegerea membrilor colegiului, însă, din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei a rezultat că aceştia nu doresc să facă parte din Colegiul de conducere, astfel încât, şi în situaţia convocării unei Adunări Generale, nu s-ar fi reuşit completarea colegiului cu membri aleşi.
Totodată, de menţionat că, în discuţiile purtate, judecătorii nu au oferit motive obiective şi rezonabile pentru care nu vor să facă parte din Colegiul de conducere, ceea ce denotă lipsa disponibilităţii acestora pentru a-şi da concursul la realizarea obiectivelor instanţei şi pentru a colabora cu preşedintele.
De remarcat este şi faptul că, deşi judecătorii reproşează preşedintelui faptul că nu-i consultă în luarea deciziilor şi contestă unele măsuri pe care acesta intenţionează să le ia, majoritatea au recunoscut competenţa profesională, puterea de muncă şi capacitatea organizatorică a preşedintelui.
Un alt aspect care necesită a fi relevat este şi acela că, în situaţia în care judecătorii instanţei nu sunt de acord cu măsurile organizatorice sau de administrare dispuse ori propuse de preşedintele instanţei, au posibilitatea să uzeze de prerogativele conferite de lege şi regulament organelor colective de conducere şi să dea expresie voinţei colectivului prin votul majoritar din Colegiul de conducere, cu asumarea responsabilităţii pentru măsurile luate.
În acelaşi sens al lipsei de disponibilitate a judecătorilor instanţei de a colabora cu preşedintele menţionăm că, în şedinţa Colegiului de conducere al Judecătoriei Câmpulung din data de 30 mai 2014, la care au participat ca invitaţi şi doamna judecător … … – preşedintele Tribunalului Argeş – şi domnul judecător … … – preşedintele Secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti, s-au ales membrii Comisiei de evaluare a judecătorilor, în persoana judecătorilor … … şi … …, membru de drept al Comisiei de evaluare fiind preşedintele instanţei. În şedinţa respectivă niciunul dintre membrii colegiului nu a ridicat problema incompatibilităţii preşedintelui instanţei.
Ulterior şedinţei de colegiu, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/3.07.2014, în conformitate cu dispoziţiile din hotărârea colegiului anterior amintită, s-a luat act de calitatea de membru de drept al Comisiei de evaluare a preşedintelui instanţei, de calitatea de membrii aleşi ai Comisiei de evaluare a doamnelor judecător … … şi … … şi de calitatea de membru supleant al Comisiei de evaluare a doamnei judecător … ….
Tot ulterior aceleiaşi hotărâri de colegiu, judecătorii Judecătoriei Câmpulung s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a emite un punct de vedere cu privire la posibila incompatibilitate a preşedintelui instanţei, ca şi membru de drept al Comisiei de evaluare, în situaţia în care împotriva acestuia s-a pornit cercetarea disciplinară la sesizarea judecătorilor din instanţa respectivă.
Din conţinutul procesului-verbal al şedinţei Colegiului de conducere al Judecătoriei Câmpulung din data de 9 iulie 2014, rezultă că judecătorii care au fost aleşi ca membrii în Comisia de evaluare nu i-au relevat preşedintelui direct că s-ar afla într-o situaţie de incompatibilitate şi nu i-au cerut să se abţină de la lucrările comisiei, iar judecătorii semnatari ai solicitării adresate Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au adus preşedintelui la cunoştinţă demersul lor. Mai mult, la întrebarea preşedintelui instanţei cu privire la sesizarea formulată, judecătorii din colegiu au evitat să-şi asume demersul, arătând că nu pot preciza exact despre ce sesizare este vorba şi nici cine a formulat-o, deşi şi aceştia se numără printre semnatarii solicitării.
Solicitarea judecătorilor a fost pusă în discuţia Comisiei nr.2, în şedinţa din 15 iulie 2014, iar la data de 12.08.2014 aceştia au primit un răspuns, în sensul că situaţia semnalată se poate încadra în cazul de incompatibilitate prevăzut de art.42 alin.1 pct. 9 din noul Cod de procedură civilă.
Considerăm că şi acest demers denotă lipsa de disponibilitate a judecătorilor instanţei de a comunica şi colabora cu preşedintele, cu atât mai mult cu cât demersul a fost şi unul inutil întrucât, numărul judecătorilor Judecătoriei Câmpulung scăzând sub 10, evaluarea se face în prezent de comisia de evaluare constituită la nivelul Tribunalului Argeş.
Tot ca o împrejurare ce reflectă lipsa disponibilităţii spre dialogul cu preşedintele instanţei a unora dintre judecătorii Judecătoriei Câmpulung, este de menţionat solicitarea preşedintelui instanţei adresată domnului judecător … … , în ziua de 20 iunie 2014, de comunicare a obiecţiunilor formulate de acesta împotriva primului raport de control. Solicitarea s-a efectuat după ce, cu o zi înainte, a fost afişată ordinea de zi soluţionată a şedinţei Secţiei pentru judecători, în care s-a aprobat raportul şi a fost însuşit răspunsul Inspecţiei Judiciare la obiecţiunile formulate de domnul judecător … … .
După primirea comunicării scrise, domnul judecător … … a arătat „nu mai deţin un alt exemplar de pe obiecţiunile formulate” şi că „acestea nu au avut legătură cu impedimentele de comunicare constatate de organele de control”. Faţă de acest răspuns, preşedintele judecătoriei i-a solicitat judecătorului … … acordul pentru obţinerea unei copii a obiecţiunilor de la Inspecţia Judiciară, însă judecătorul … … a refuzat să-şi dea acordul.
Considerăm că, în condiţiile în care obiecţiunile la raportul de control au fost formulate de către domnul judecător … … pe cale separată şi acestea vizau în principal deficienţele constatate cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor şi la activitatea instanţei în general, trebuiau puse la dispoziţia preşedintelui, refuzul judecătorului fiind un alt exemplu al lipsei de disponibilitate faţă de comunicarea cu preşedintele.
Un alt aspect care trebuie relevat este acela că, deşi unii dintre judecătorii instanţei au menţionat că din cauza comportamentului preşedintelui o parte din judecători au plecat de la instanţă şi că doresc şi aţii să părăsească instanţa, nu există nicio dovadă în acest sens.
Astfel, s-a menţionat plecarea doamnei judecător … … şi eliberarea din funcţie prin pensionare a doamnei judecător … … … , iar doamna judecător … … a menţionat că doreşte să se înscrie la examenul de promovare, pentru a pleca de la Judecătoria Câmpulung.
În privinţa doamnei judecător … …, din verificările efectuate a rezultat că aceasta a fost numită ca judecător la Judecătoria Câmpulung la data de 4 februarie 2013, iar din discuţiile purtate cu doamna judecător cu ocazia primelor verificări, a rezultat că este originară din Municipiul Târgovişte. Din verificările efectuate a rezultat şi că doamna judecător … … a formulat două cereri prin care a solicitat transferul la Judecătoria Târgovişte, una fiind respinsă prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. …/25.02.2014 şi cealaltă fiind admisă prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. …/16.09.2014. Din ambele hotărâri anterior menţionate a rezultat că doamna judecător a invocat în cererile de transfer motive de ordin personal, neputându-se reţine, în lipsa unor dovezi certe, că doamna judecător a ales să părăsească instanţa din alte motive decât cele invocate în cererile de transfer.
În ceea ce priveşte eliberarea din funcţie a doamnei judecător … … … , din verificări a rezultat că s-a luat act de cererea doamnei judecător de eliberare din funcţie prin pensionare, în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 2 octombrie 2014, fără însă a rezulta din nicio împrejurare că doamna judecător a optat în acest sens datorită relaţiei cu preşedintele instanţei.
Cu privire la susţinerea doamnei judecător … … … că doreşte să părăsească instanţa prin promovare, de menţionat este că doamna judecător a dobândit gradul profesional de judecător de tribunal, fiind promovată pe loc la Tribunalul Argeş, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/9.07.2009, astfel încât, în cazul în care dorea să părăsească instanţa avea posibilitatea formulării unei cereri de promovare într-o funcţie de execuţie la Tribunalul Argeş.
În acest sens menţionăm şi că, din discuţiile purtate cu preşedintele Tribunalului Argeş a rezultat că, acesta chiar le-a adresat rugămintea judecătorilor de la judecătoriile din raza tribunalului care au grad profesional de tribunal să-şi formuleze astfel de cereri, însă mulţi nu au dorit promovarea, datorită volumului de muncă de la Tribunalul Argeş.
În acelaşi context, preşedintele tribunalului a arătat că Judecătoria Câmpulung nu a fost supusă unor verificări de mult timp şi că, la şedinţa Colegiului de conducere la care a participat ca invitat, a perceput o opoziţie a judecătorilor de la Judecătoria Câmpulung faţă de măsurile propuse de preşedinte şi care erau contrare modului de lucru anterior.
Nu în ultimul rând trebuie menţionat şi faptul că, din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei şi cu grefierul-şef a rezultat că, în majoritatea cazurilor în care aceştia au de discutat o problemă cu preşedintele instanţei, folosesc ca intermediar grefierul-şef, la fel cum şi preşedintele instanţei, de multe ori, comunică cu judecătorii tot prin grefierul-şef, aşa cum s-a menţionat mai sus, acest mod de comunicare ducând la distorsionarea sensului mesajelor transmise şi la percepţii eronate din partea interlocutorilor.
C. Comunicarea preşedintelui cu grefierul-şef şi cu personalul auxiliar.
Referitor la comunicarea preşedintelui cu personalul auxiliar, în discuţiile purtate pe parcursul verificărilor, atât grefierul-şef, cât şi celelalte persoane ascultate, au relevat un proces de comunicare foarte bun.
Astfel, atât grefierul-şef, cât şi ceilalţi membri ai personalului auxiliar (cu o singură excepţie) au arătat că, după efectuarea primelor verificări de către Inspecţia Judiciară, relaţia cu preşedintele instanţei s-a îmbunătăţit considerabil, preşedintele manifestând disponibilitate pentru rezolvarea problemelor profesionale şi personale ridicate de personalul auxiliar, organizând întâlniri de lucru în care le aduce la cunoştinţă modificările normative şi deciziile administrative pe care trebuie să le pună în aplicare şi reorganizând activitatea pe sectoarele instanţei, cu luarea în considerare a împărţirii echilibrate a atribuţiilor şi volumului de muncă.
D. Comunicarea preşedintelui cu parchetul, avocaţii, experţii, justiţiabilii, şi cu alte instituţii.
Referitor la comunicarea cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, din discuţiile purtate cu primul-procuror a rezultat că relaţiile instituţionale ale Judecătoriei Câmpulung cu parchetul se desfăşoară în limitele prevăzute prin dispoziţiile legale şi regulamentare, eventualele neînţelegeri din interiorul instanţei neafectând relaţiile cu procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung.
La fel, din discuţiile purtate în timpul verificărilor cu decanul Baroului Argeş a rezultat că există o relaţie bună de colaborare între membrii baroului şi Judecătoria Câmpulung, nefiind relevate niciun fel de deficienţe în privinţa comunicării cu preşedintele instanţei.
Nu au fost relevate deficienţe nici în comunicarea dintre preşedintele instanţei şi ceilalţi participanţi la procedurile judiciare sau alte instituţii.
E. Comunicarea vicepreşedintelui instanţei cu preşedintele, cu judecătorii şi cu personalul auxiliar.
În ceea ce priveşte comunicarea dintre vicepreşedintele instanţei şi judecători, în raportul de control anterior s-a reţinut că judecătorii i-au reproşat acestuia pasivitatea în raport cu stilul de comunicare utilizat de preşedintele instanţei şi faptul că nu recunoaşte sau transmite denaturat preşedintelui conţinutul unor discuţii.
S-a mai reţinut, atât în ceea ce priveşte comunicarea cu judecătorii, dar şi cu preşedintele instanţei, că doamna judecător … … nu a răspuns, pe de o parte, aşteptărilor noului preşedinte al instanţei şi, pe de altă parte, aşteptărilor colectivului de judecători, pe care-l cunoştea anterior preluării funcţiei de vicepreşedinte (funcţionând ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung), de a se constitui într-un factor de echilibru şi de liant în comunicarea dintre noul preşedinte şi judecători.
Prin raportul de control s-a propus, iar Secţia pentru judecători a aprobat propunerea ca vicepreşedintele instanţei să remedieze deficienţele mai sus menţionate referitoare la modul de exercitare a atribuţiilor în privinţa asigurării unui climat favorabil de desfăşurare a activităţii de către judecătorii şi personalul instanţei.
Cu privire la cele reţinute în raportul anterior, din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei a rezultat că doamna judecător … …, în calitate de vicepreşedinte al instanţei, este percepută ca având o deschidere mai mare spre dialog, însă, pe de altă parte, judecătorii au arătat că are un comportament dual, în sensul că doreşte să fie percepută ca un aliat şi de către preşedinte, căruia îi transmite anumite informaţii rezultate din discuţiile cu judecătorii, dar şi de către colectivul de judecători, faţă de care afirmă că nu poate interveni în actul decizional şi nu poate influenţa preşedintele.
Din aceleaşi discuţii reiese că acest comportament nu este adoptat de vicepreşedintele instanţei în scopul de se constitui într-un liant între colectivul de judecători şi preşedinte, ci, dimpotrivă, întreţine o stare tensionată între aceştia.
De altfel, vicepreşedintele instanţei este perceput ca fiind structural la fel cu preşedintele instanţei, diferenţe existând doar în ceea ce priveşte manifestarea exterioară a acestei structuri, judecătorii afirmând că vicepreşedintele este mai subtil, în timp ce preşedintele este direct.
Cele menţionate de judecători în discuţiile purtate sunt confirmate parţial de către vicepreşedintele instanţei, care cu ocazia verificărilor a precizat: „nu intervin niciodată când doamna preşedinte mai depăşeşte limita sau colegii o depăşesc. Părerea mea contează extrem de puţin pentru ambele părţi. Pentru doamna preşedinte, mi se pare că i-aş submina autoritatea dacă aş interveni, iar pentru ceilalţi colegi sunt o colegă cu puţină experienţă. Nu pot fi o punte de comunicare.”
Această atitudine a vicepreşedintelui denotă o lipsă de implicare asumată de acesta. În acelaşi sens relevantă este remarca vicepreşedintelui făcută în timpul discuţiilor purtate cu inspectorii: „În ultimul timp nu m-am mai axat pe binele instanţei, ci pe binele meu, pentru că este o luptă mult prea grea şi nu mi-o mai asum”.
Ca o concluzie, considerăm că vicepreşedintele instanţei nu a remediat deficienţele reţinute în raportul de control şi nu numai că nu s-a implicat în facilitarea comunicării dintre preşedinte şi judecători, dar a contribuit la întreţinerea unei stări de tensiune.
În privinţa comunicării vicepreşedintelui cu personalul auxiliar, nu au fost relevate deficienţe.
IV. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Verificările efectuate la Judecătoria Câmpulung în perioada 10-12 decembrie 2014 s-au circumscris dispoziţiilor art.55 lit. d şi următoarele din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară şi au vizat modul de remediere a deficienţelor constatate prin raportul de control nr.128/IJ/846/DIJ/2014, aprobat prin Hotărârea nr. …/19.06.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ca urmare a verificărilor efectuate s-au constatat următoarele:
A. Modul de remediere a deficienţelor referitoare la organizarea instanţei ca serviciu public, organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare şi activitatea organelor de conducere colegiale.
Referitor la deficienţele constatate cu privire la funcţionarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, verificările au relevat faptul că toate aceste deficienţe au fost remediate.
Deficienţele constatate în raportul anterior privind organizarea, funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei, aşa cum rezultă din analiza efectuată în secţiunea II.2., au fost remediate în cea mai mare parte.
Verificările au relevat faptul că nu au fost încă remediate următoarele deficienţe:
-în continuare nu se realizează o evidenţă strictă a copiilor legalizate de pe hotărârile judecătoreşti;
-registrul privind evidenţa căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile nu se ţine separat pe căi de atac (apel/recurs) şi în continuare nu respectă rubricaţia prevăzută de art.83 alin.1 pct.11 din Regulament;
-evidenţa cauzelor suspendate, în continuare, nu permite identificarea dosarelor pentru care se împlineşte termenul de perimare;
-în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice, evidenţa informaţiilor solicitate de mass-media locală şi naţională nu este realizată potrivit dispoziţiilor regulamentare, în sensul că acestea nu sunt identificate precis, nefiind menţionate numărul şi data cererii.
În privinţa deficienţelor referitoare la asumarea responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare, s-a constatat că nu au fost remediate cele reţinute în raportul anterior cu privire la activitatea Adunării generale a judecătorilor şi a Colegiului de conducere.
Aşa cum rezultă din analiza efectuată la subsecţiunea II.3, preşedintele instanţei, doamna judecător … … … a ignorat recomandarea din raportul de control referitoare la convocarea Adunării generale a judecătorilor, în vederea alegerii membrilor colegiului de conducere, însă, în egală măsură, judecătorii instanţei au menţionat că nu doresc să facă parte din acest organ colegial şi astfel nu au urmat recomandarea din raportul de control de a colabora cu preşedintele pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii instanţei, inclusiv prin asigurarea stabilităţii la nivelul membrilor aleşi ai colegiului.
Prin urmare, pentru bunul mers al instanţei, se impune ca la nivelul Colegiului de conducere să se realizeze stabilitatea, prin alegerea unor membri pentru un mandat de 3 ani, paşi în acest sens trebuind a fi făcuţi atât de către preşedintele instanţei, cât şi de către judecătorii care funcţionează la Judecătoria Câmpulung.
B. Modul de remediere a deficienţelor privind comunicarea şi comportamentul conducerii instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, procurorii, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces ori instituţii şi comunicarea judecătorilor instanţei cu preşedintele şi vicepreşedintele.
În privinţa comunicării dintre preşedinte şi judecători, deşi s-a relevat o îmbunătăţire a acesteia, se menţin unele dintre deficienţele constatate în raportul de control anterior.
Astfel, se poate trage concluzia unei îmbunătăţiri în ceea ce priveşte limbajul şi tonul folosite de către preşedintele instanţei, însă nu şi în privinţa stilului de comunicare. Preşedintele foloseşte în continuare preponderent comunicarea scrisă sau prin intermediar, evitând comunicarea directă cu judecătorii, fapt ce duce la distorsionarea mesajului transmis şi creează aparenţa exercitării unui management autoritar.
De menţionat, tot cu privire la stilul de comunicare, este şi faptul că, preşedintele acţionează uneori impulsiv (spre exemplu convocarea unei şedinţe extraordinare de colegiu în urma unei discuţii referitoare la un dosar) şi face unele aprecieri la adresa activităţii profesionale a colegilor săi, care, în contextul apelului permanent la Inspecţia Judiciară, pot fi percepute ca ameninţări cu o eventuală procedură disciplinară.
Totodată, preşedintele instanţei nu a remediat deficienţele reţinute cu privire la transparenţa în luarea deciziilor, relevându-se că în continuare acesta nu informează judecătorii instanţei anterior luării unor decizii şi nu îi consultă în acest sens şi continuă să îşi manifeste neîncrederea în judecătorii instanţei, prin aceea că nu utilizează delegarea de atribuţii.
Menţinerea stilului de management practicat de preşedintele instanţei, aşa cum s-a descris mai sus, este favorizată şi de modul în care judecătorii instanţei înţeleg să comunice cu preşedintele.
Astfel, aşa cum s-a relevat la subsecţiunea II.4.1.B, judecătorii instanţei au arătat o reticenţă în asumarea responsabilităţii participării la actul decizional, prin aceea că aceştia nu doresc să facă parte din colegiul de conducere, fără ca această decizie a judecătorilor să fie susţinută de motive obiective şi rezonabile.
De asemenea, din analiza efectuată în subsecţiunea menţionată anterior rezultă o lipsă de disponibilitate a judecătorilor instanţei de a colabora cu preşedintele, concretizată în contestarea unor decizii ale acestuia care au fost aprobate de colegiul de conducere, în evitarea comunicării directe şi folosirea ca intermediar în comunicare a grefierului-şef şi în apelarea frecventă la canalele de comunicare informale, cu o distorsionare succesivă a mesajului iniţial transmis pe traseul parcurs de acesta de la sursă până la ultimul receptor.
Concluzia care se impune cu privire la comunicarea dintre preşedintele instanţei şi judecători este existenţa în continuare a unei confruntări între stilul managerial autoritar al preşedintelui şi opoziţia judecătorilor instanţei faţă de situaţia de a fi conduşi de o persoană care nu a făcut parte din colectivul Judecătoriei Câmpulung.
Aşa cum rezultă din analiza efectuată la subsecţiunea II.4.1.E, această confruntare a fost şi este potenţată şi de pasivitatea şi comportamentul dual al vicepreşedintelui instanţei.
Faţă de cele rezultate din verificări se impune ca preşedintele instanţei să renunţe la manifestările ce se constituie în atribute ale unui management autoritar şi în acest sens să folosească preponderent comunicarea verbală directă şi să adopte un stil de management participativ, prin consultarea judecătorilor, implicarea lor în actul decizional şi utilizarea delegării atribuţiilor.
De asemenea, este nevoie ca judecătorii instanţei să-şi dea concursul la realizarea de către preşedinte a atribuţiilor manageriale, prin implicarea în activitatea organelor colective de conducere, prin utilizarea comunicării directe şi abordarea procesului de comunicare din punct de vedere al dimensiunii sale instituţionale.
Nu în ultimul rând, preşedintele instanţei trebuie să înţeleagă rolul ce-i este atribuit de lege, acela de a valorifica potenţialul uman al instanţei şi de a asigura o acţiune unitară a colectivului de judecători în vederea asigurării bunei administrări a justiţiei. Pe de altă parte, judecătorii instanţei, în condiţiile în care nu au participat la examenul pentru funcţia de preşedinte, implicit şi-au asumat posibilitatea conducerii instanţei de către o persoană din afara colectivului, astfel încât este necesar să asigure preşedintelui suportul necesar pentru bunul mers al instanţei; o abordare contrară ar putea duce la concluzia că este posibilă desemnarea preşedintelui instanţei într-un alt mod decât cele prevăzut de lege (prin concurs).
Totodată, în aceleaşi scopuri, se impune ca vicepreşedintele instanţei să îşi reconsidere poziţia atât faţă de preşedintele instanţei, cât şi faţă de colectivul de judecători şi să contribuie la asigurarea unui climat organizaţional propice desfăşurării normale a activităţii, prin ieşirea din pasivitate.
Având în vedere că s-au făcut anumiţi paşi pentru deblocarea procesului de comunicare, în sensul că există o anume îmbunătăţire a comunicării cu judecătorii şi o îmbunătăţire considerabilă a comunicării cu celălalt personal al instanţei, considerăm că este posibilă continuarea acestui proces, astfel încât să se ajungă la existenţa unor relaţii de colaborare între judecătorii cu funcţii de conducere ai Judecătoriei Câmpulung şi ceilalţi judecători ai instanţei, care să se bazeze pe bună-credinţă şi respect reciproc.
În acest sens menţionăm că verificările directe efectuate au relevat că există în continuare anumite disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte comunicarea preşedintelui şi vicepreşedintelui instanţei cu judecătorii şi transparenţa în exercitarea atribuţiilor manageriale, care se suprapune peste reticenţa judecătorilor instanţei de a colabora cu judecătorii cu funcţii de conducere, în vederea bunei desfăşurări şi administrări a activităţii judiciare.
De asemenea, s-a constatat existenţa în continuare a unei fisuri între judecătorii care asigură conducerea Judecătoriei Câmpulung (preşedinte şi vicepreşedinte) şi judecătorii care ocupă funcţii de execuţie la aceeaşi instanţă, însă faţă de faptul că judecătorii cu funcţii de conducere şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile referitoare la planificare, organizare, coordonare şi control-reglare, iar deficienţele cu privire la comunicare sunt diminuate faţă de perioada anterioară, considerăm că revocarea din funcţiile de conducere, care în condiţiile constatărilor din raport ar trebui să vizeze atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele, nu se justifică în acest moment, pentru bunul mers al instanţei fiind adecvată monitorizarea activităţii acesteia, până la remedierea deficienţelor constatate.
Faţă de împrejurarea că preşedintele Tribunalului Argeş – doamna judecător … … – s-a implicat în coordonarea activităţii Judecătoriei Câmpulung şi, prin participarea la unele dintre şedinţele Colegiului de conducere al instanţei, s-a constituit într-un factor de echilibru care a contribuit la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestui organ colegial, considerăm că, în îndeplinirea atribuţiei prevăzute de art.46 alin.1 din Legea nr.304/2004 şi art.12 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, acesta este necesar să monitorizeze activitatea Judecătoriei Câmpulung, până la remedierea deficienţelor constatate prin prezentul raport.
Pe de altă parte se impune a sublinia că situaţia care s-a creat la Judecătoria Câmpulung relevă o vulnerabilitate în privinţa modului de reglementare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere, în situaţia instanţelor cu funcţii de conducere vacante, pentru a căror ocupare candidează numai judecători de la o altă instanţă.
În acest sens menţionăm că, pentru îndeplinirea atribuţiilor manageriale în condiţiile unui climat organizaţional favorabil şi pentru motivarea colectivului instanţei să participe la desfăşurarea activităţii instanţei, este necesar ca judecătorii cu funcţii de conducere să nu fie doar manageri, ci şi lideri, care să deţină o autoritate informală, ceea ce nu este posibil în cazul în care judecătorul care ocupă o funcţie de conducere nu cunoaşte colectivul instanţei. Această imposibilitate derivă din faptul că perceperea unei persoane ca fiind lider şi dobândirea de către aceasta a autorităţii informale se realizează în timp, prin cunoaşterea şi acceptarea ei, ci nu automat. Ca urmare a acestei imposibilităţi se pot produce blocaje în comunicare, care pot degenera în stări conflictuale, datorită faptului că, pentru conducerea unei instanţe nu este suficientă existenţa unei autorităţi formale, date de ocuparea funcţiei prin concurs, ci este necesară şi existenţa unei autorităţi informale, care să-i permită managerului să mobilizeze colectivul pe care-l conduce, pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus.
În acest context considerăm că, pentru îndeplinirea eficientă a atribuţiilor manageriale, este necesar ca judecătorii care candidează pentru o funcţie de conducere să fi funcţionat la instanţa pe care doresc să o conducă, o perioadă de timp suficientă pentru a cunoaşte activitatea şi colectivul instanţei şi pentru a fi acceptaţi de către acesta.
Prin urmare considerăm că se impune a fi analizată oportunitatea completării dispoziţiilor legale şi regulamentare care reglementează concursul pentru numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere, în sensul ca persoanele care doresc să ocupe o funcţie de conducere să poată candida doar pentru o funcţie vacantă de la instanţa de la care provin sau în care au funcţionat o perioadă de timp rezonabilă pentru a cunoaşte realităţile instanţei şi colectivul acesteia.
Având în vedere constatările din raportul de control, formulăm următoarele:

P R O P U N E R I

1.Monitorizarea de către preşedintele Tribunalului Argeş, pe o durată de un an de la data aprobării raportului, a activităţii Judecătoriei Câmpulung şi transmiterea către Inspecţia Judiciară a unui raport semestrial cuprinzând rezultatului monitorizării şi a modului de remediere a deficienţelor constatate, primul raport urmând a fi comunicat într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport;

2.Sesizarea Direcţiei de Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza oportunitatea completării dispoziţiilor art.48 alin.2 din Legea nr.303/2004 şi a art.6 alin.1 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.320/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca persoanele care doresc să ocupe o funcţie de conducere să poată candida doar pentru o funcţie vacanta de la instanţa de la care provin sau în care au funcţionat o perioadă de timp rezonabilă pentru a cunoaşte realităţile instanţei şi colectivul acesteia.
INSPECTORI

Prin Hotărârea nr. 147 pronunţată la data de 19.03.2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit răspunsul Inspecţiei Judiciare la obiecţiunile formulate de către doamnele judecător Roibu Georgeta, Vişoiu Otilia, Nicolescu Violeta, Popescu Iuliana şi Diaconescu Sanda la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5372/IJ/4156/DIJ/2014, întocmit ca urmare a verificărilor efectuate la Judecătoria Câmpulung privind modul de remediere a deficienţelor constatate în raportul de control referitor la eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Judecătoria Câmpulung, cu menţiunea că doamna judecător Austrianu Alina-Elena a renunţat parţial la obiecţiunile formulate.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5372/IJ/4156/DIJ/2014, întocmit ca urmare a verificărilor efectuate la Judecătoria Câmpulung privind modul de remediere a deficienţelor constatate în raportul de control referitor la eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Judecătoria Câmpulung. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât monitorizarea de către preşedintele Tribunalului Argeş, pe o durată de 1 an de la data aprobării raportului, a activităţii Judecătoriei Câmpulung şi transmiterea către Inspecţia Judiciară a unui raport semestrial cuprinzând rezultatul monitorizării şi a modului de remediere a deficienţelor constatate, primul raport urmând a fi comunicat într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Comisiei nr. 1 „Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar” pentru a analiza oportunitatea completării dispoziţiilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare/2004 şi a art. 6 alin. 1 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca persoanele care doresc să ocupe o funcţie de conducere să poată candida doar pentru o funcţie vacantă de la instanţa de la care provin sau în care au funcţionat o perioadă de timp rezonabilă pentru a cunoaşte realităţile instanţei şi colectivul acesteia.

Sursa: Inspectia Judiciara

By

Robert Williams

Editor in Chief

Acreditat Inspectia Judiciara si CSM

News24.7WorldPress

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: