RAPORT privind apărarea reputaţiei profesionale a domnului Călin Nistor, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Read Time12 Minute, 0 Second

Nr. 2532/IJ/670/DIP/2015

 

 

 

 

RAPORT

 

privind apărarea reputaţiei profesionale

a domnului Călin Nistor, procuror şef adjunct al

Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

 

 

  1. Modalitatea de sesizare a Inspecţiei Judiciare

La data de 04 mai 2015, potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea reputaţiei profesionale şi a imaginii publice a domnului Călin Nistor, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a cererii formulate de acesta; solicitarea a fost generată de afirmaţiile făcute în emisiunea „Exces de putere”, difuzată în ziua de 24 aprilie 2015 la postul de televiziune Antena 3, care au vizat, în principal, modul în care domnul procuror şef adjunct ar fi instrumentat şi soluţionat, în perioada în care ocupa funcţia de procuror şef serviciu la Serviciul Teritorial ….., dosare care îl priveau pe ……, persoană ce a fost trimisă în judecată în trei rechizitorii.

În motivarea cererii, s-a arătat că, prin afirmaţiile moderatorilor şi invitaţilor emisiunii „Exces de putere” s-a adoptat o conduită în dezacord cu normele deontologiei jurnalistice, formulându-se concluzii denigratoare la adresa domnului Călin Nistor, bazate pe speculaţii ori pe informaţii false. Ulterior, aceste afirmaţii au fost preluate de publicaţia on-line „Jurnalul.Ro”.

  1. Aspecte relatate în mass – media

La data de 24.04.2015, în cadrul emisiunii   „Exces de putere”   difuzată la postul de televiziune „Antena 3”, unde au fost prezenţi membri ai familiei lui …… respectiv …… – tatăl inculpatului şi ….. – sora inculpatului, a fost difuzată poziţia acestora cu privire la trimiterea în judecată a inculpatului ……, acreditându-se ideea că procurorul ar fi declanşat o vendetă împotriva acestuia datorită faptului că era un om care o incomoda pe ….., precum şi pentru că ar fi refuzat să remită procurorului, prin fostul său avocat, o sumă de bani, în scopul stopării anchetelor. În susţinerea acestor afirmaţii, moderatorul emisiunii mai sus amintite, precum şi invitaţii, au pus în discuţie, trunchiat, diferite etape ale urmăririi penale desfăşurată de domnul procuror Călin Nistor, în dosare ce priveau activitatea infracţională a numitului ……

Discuţiile cu conţinut tendenţios şi defăimător s-au centrat pe ideea că cercetările au fost declanşate de procuror din raţiuni ce nu ţin de scopul urmăririi penale ci pentru a proteja interesele altor persoane, fiind indicat expres numele fostului ministru …, despre care se arată că avea un interes în zona în care se desfăşurau afacerile inculpatului …..

De asemenea, a fost adusă în discuţie o hotărâre pronunţată de către doamna judecător ….. din cadrul Tribunalului Argeş, prin care s-a dispus achitarea mai multor inculpaţi trimişi în judecată de procurorul Călin Nistor în perioada în care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului Teritorial ….. În legătură cu această hotărâre de achitare se susţine că este dovada incapacităţii profesionale a procurorului Nistor, aspect ce ar rezulta din criticile legate de modul de administrare a probatoriului, cuprinse în considerentele hotărârii.

La data de 27.04.2015, aceste afirmaţii au fost preluate de publicaţia on-line „Jurnalul.Ro”.

III. Aspecte rezultate din verificări

  1. În perioada în care domnul Călin Nistor era procuror şef al Serviciului Teritorial ….., a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ….. în două dosare:

– dosarul nr. …/P/2010, cu rechizitoriul întocmit la data de 11.11.2011, în care s-a reţinut în sarcina acestuia complicitatea la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată; de menţionat că sesizarea Serviciului Teritorial … s-a făcut prin declinarea competenţei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria …; în această cauză, Tribunalul … s-a pronunţat la data de 04.05.2015, condamnându-l pe inculpatul …. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

– dosarul nr. …./P/2007, cu rechizitoriul întocmit la data de 06.02.2012 în care s-a reţinut în sarcina acestuia complicitatea la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată; de menţionat că sesizarea Serviciului Teritorial …. s-a făcut prin declinarea competenţei de la Biroul Teritorial …. Dosarul este înregistrat pe rolul Tribunalul …. sub nr. …/90/2012 iar la data de 27.04.2015 au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei, pronunţarea fiind amânată succesiv, la 27.04.2015 şi la 04.05.2015, potrivit menţiunilor din aplicaţia ECRIS.

Întrucât în cadrul emisiunii ce face obiectul cererii de apărare a reputaţiei profesionale unele afirmaţii despre dosarele „fabricate” lui ….. au fost făcute la modul general, fără a se indica de fiecare dată număr de dosar, fapte ce au făcut obiectul cercetărilor sau numele procurorului care a efectuat urmărirea penală, inspectorii judiciari au identificat şi alte dosare în care acesta a avut calitatea de învinuit sau inculpat.

Astfel, s-a constatat că …. a mai fost trimis în judecată, de către procurorii …. şi ……, din cadrul Serviciului Teritorial …., prin rechizitoriul nr. …/P/2011 din data de 04.03.2014, reţinându-se în sarcina acestuia participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Dosarul se află pe rolul Tribunalului …, fiind înregistrat sub nr. …/90/2014, având termen de judecată la data de 27.05.2015.

Toate aspectele legate de aceste dosare precum şi dosarele nr…./P/2011, …/P/2011, …./P/2011 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial …, au fost verificate de către Inspecţia Judiciară, care a fost sesizată de către …., ….. şi ….; rezultatul verificărilor s-a concretizat în rezoluţia nr. …/IJ/…/DIP/2015, din data de 05 martie 2015, prin care s-a dispus clasarea sesizării, reţinându-se că, în cazul procurorilor care au instrumentat cauzele în care este implicat …., nu există indicii de săvârşire a vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea 303/2004.

Se impune precizarea că dosarul nr. …/P/2011 a făcut, de asemenea, obiectul unor discuţii în cadrul emisiunii „exces de putere” din data de 24.04.2015.

 

  1. În legătură cu afirmaţiile făcute în cadrul aceleiaşi emisiuni, referitoare la presupuse acte de corupţie pe care le-ar fi săvârşit domnul Călin Nistor în complicitate cu Anca-Nicoleta Ionescu, avocat în cadrul Baroului Vâlcea, din verificări au rezultat următoarele aspecte, relevante pentru prezenta cauză:

– la data de 15.02.2012, …. şi …. au formulat un denunţ la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, împotriva domnului Călin Nistor şi a doamnei avocat ….., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Aceste presupuse fapte constau, conform spuselor denunţătorilor, în aceea că procurorul Nistor ar fi schimbat abuziv calitatea de martor a lui ….. (fiul şi, respectiv, fratele denunţătorilor), în aceea de inculpat;

– a doua acuzaţie viza pretinderea, de către avocatul …. a sumei de …. lei, pentru a interveni pe lângă procurorul Nistor Călin, asupra căruia a lăsat să se creadă că are influenţă, în scopul obţinerii unei soluţii favorabile clientului ei.

Cele două acuzaţii au făcut obiectul dosarului …/P/2012 soluţionat prin rezoluţia nr. …/P/2012 din data de 26.03.2012, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Nistor Călin şi ….., întrucât faptele ce au făcut obiectul cercetărilor nu există.

 

  1. În ceea ce priveşte hotărârea pronunţată de doamna judecător …. din cadrul Secţiei penale a Tribunalului …., în dosarul nr…/109/2011, având ca obiect rechizitoriul nr…/P/2010 întocmit de domnul procuror Călin Nistor, verificările au relevat următoarele aspecte:

– prin sentinţa penală nr…/15.11.2012 a Tribunalului …, s-a dispus achitarea unui număr de 8 inculpaţi, în motivare judecătorul …… făcând aprecieri cu privire la modul în care a fost administrat probatoriul, aprecieri ce tind spre a demonstra o instrumentare defectuoasă a cauzei de către procuror;

– prin decizia penală nr. …/18.04.2013 Curtea de Apel …. a admis apelul declarat de DNA – Serviciul Teritorial …., a desfiinţat în parte sentinţa nr. …./15.11.2012 şi a condamnat inculpaţii la pedeapsa închisorii.

– prin decizia penală nr. …/30.01.2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a admis recursurile declarate de DNA şi inculpaţi şi, menţinând condamnările, a modificat pedepsele aplicate şi modalitatea de executare a acestora.

 

  1. Concluzii şi argumentarea soluţiei

       Din cele expuse, rezultă că afirmaţiile făcute în emisiunea „Exces de putere”, difuzată în ziua de 24 aprilie 2015 la postul de televiziune Antena 3 şi preluate ulterior de publicaţia on-line „jurnalul.ro” sunt de natură să afecteze reputaţia profesională a domnului Călin Nistor, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât sunt nereale, făcute pro-cauza, în contextul în care există deja o condamnare a inculpatului ……, s-a pronunţat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale cu privire la presupusele fapte de corupţie pentru care a fost cercetat domnul procuror şi, pentru denigrarea procurorului, este folosită o hotărâre de achitare care a fost casată în căile de atac.

         În sensul concluziilor exprimate, arătăm că în emisiunea la care ne-am referit au fost prezentate selectiv şi trunchiat informaţii despre cauzele penale dezbătute, informaţii ce nu au fost verificate sau, dacă au fost, s-au redat într-o manieră tendenţioasă.

Analiza opiniilor exprimate în cadrul acestei emisiuni televizate, din perspectiva compatibilităţii cu libertatea de exprimare prin presă, nu poate fi disociată de particularităţile specifice acestei libertăţi, care constituie unul din fundamentele unei societăţi democratice, una dintre condiţiile primordiale ale progresului ei şi ale dezvoltării oricărei persoane.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 şi 30 din Legea nr. 317/2004, în calitate de garant al justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor împotriva oricăror acte de natură să aducă atingere independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a acestora.

Dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituţie, nu poate fi exercitat cu încălcarea principiilor independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, principii consfinţite de art. 124 alin. (3) din legea fundamentală a statului.

Art. 10 paragraful (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare şi că acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Asupra acestui ultim aspect, prin Rezoluţia 1003 (1993) privind etica jurnalistică, art. 1 stabileşte că suplimentar la drepturile şi obligaţiile juridice stabilite de către normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etică faţă de cetăţeni şi societate, care trebuie accentuată la momentul actual, când informarea şi comunicarea joacă un rol major în formarea atitudinii personale a cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii şi a vieţii democratice.

De aceea, s-a arătat că principiul de bază al eticii jurnalismului este diferenţierea dintre noutăţi şi opinii, astfel încât acestea să nu fie confundate (art. 3) şi că difuzarea ştirilor trebuie să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare şi demonstrare şi pe imparţialitate în prezentare, descriere şi narare (art. 4).

Tot astfel, Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă, impune ziaristului obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, atrăgând atenţia că nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte şi că ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.

Odată consacrată libertatea de exprimare în general, referindu-ne la       mass-media şi presă – dat fiind obiectul lucrării de faţă – revine obligaţia fiecărei legislaţii în parte de a statua asupra rolului pe care mass-media îl are în societatea respectivă, în concret, de a crea, pe de o parte, cadrul legal de exprimare, iar pe de altă parte, de a integra această activitate aspiraţiilor socio-culturale şi nu numai ale societăţii în ansamblul ei.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Bradford contra Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a subliniat rolul important al presei într-un stat de drept, aceasta având responsabilitatea privind comunicarea informaţiilor şi ideilor cu privire la problemele politice, precum şi a altor teme de interes general, dar şi obligaţia de a nu depăşi anumite limite fixate în special pentru protecţia reputaţiei altuia (hotărârea Castells contra Spaniei din 23 aprilie 1992).

Este adevărat că printre temele de interes general se include şi funcţionarea sistemului de justiţie, aceasta fiind o instituţie care este esenţială într-o societate democratică, iar presa este unul din mijloacele prin care opinia publică pot verifica dacă magistraţii îşi exercită responsabilităţile lor înalte în conformitate cu scopul de bază al misiunii care le-a fost încredinţată.

Totuşi, trebuie avut în vedere rolul deosebit al puterii judiciare în societate, precum şi faptul că acţiunea justiţiei, valoare fundamentală într-un stat de drept, are nevoie de încrederea cetăţenilor pentru a îndeplini scopul de serviciu public.

De asemenea, este necesară protejarea puterii judiciare împotriva unor atacuri care sunt neîntemeiate, având în vedere şi faptul că magistraţii au obligaţia de rezervă.

Analizând afirmaţiile din cadrul emisiunii menţionate, se constată că unele din ele sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia profesională, întrucât se induce ideea că nu s-au respectat procedurile judiciare de către un procuror ce a îndeplinit funcţia de şef al unui serviciu teritorial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi care în prezent este procuror şef adjunct al acestei Direcţii, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de persoane din mediul politic, ceea ce presupune, implicit, că magistraţii ar fi încălcat legea sau, cel puţin, şi-ar fi încălcat obligaţiile profesionale.

De asemenea, prin inducerea ideii de corupţie la nivelul conducerii unei astfel de instituţii, s-a adus atingere nu numai reputaţiei procurorului vizat, dar s-a subminat şi încrederea publică în integritatea magistraţilor în general.

Nu este mai puţin relevant nici faptul că, în demersul lor, jurnaliştii au permis prezentarea unei hotărâri de achitare a unor inculpaţi într-o manieră în care achitarea ar părea imputabilă procurorului care a emis rechizitoriul, fără a aduce la cunoştinţa publicului faptul că aceasta a fost casată în căile de atac şi toţi inculpaţii au fost condamnaţi.

         Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 74 lit. g şi art. 75 din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii,

 

 

PROPUNEM:

Înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii republicată.

INSPECTORI JUDICIARI,

 

Sursa : Inspectia Judiciara

By

Robert Williams

Editor in Chief

News24.7WorldPress

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: