ANALIZĂ STATISTICĂ A SITUAȚIEI VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IDENTIFICATE ÎNPERIOADA 01.01-30.06.2014 ÎN ROMÂNIA

Read Time6 Minute, 32 Second

Acest document aduce în atenție o analiză a fenomenului traficului de persoane, pentru primul semestru al anului 2014, urmărind indicatorii socio-demografici (gen, vârstă, educație) care, corelați cu indicatorii descriptivi ai perioadei pre- exploatare (recrutare și proveniență) și ai exploatării propriu- zise, sprijină conturarea factorilor și evidențelor sociale care au determinat intrarea în trafic.

Cunoaşterea în profunzime a caracteristicilor victimelor identificate, prezentarea tendinţelor semnalate în timp şi spaţiu geografic sunt categorii de informaţii care pot permite înţelegerea faptelor şi pot sprijini îmbunătăţirea răspunsului instituţional împotriva traficului de persoane.

Determinarea spațială a variabilelor analizate pentru primul semestru al anului 2014 va fi reprezentată grafic doar acolo unde datele colectate oferă această posibilitate și se constată relevanța prezentării.

CARACTERISTICI GENERALE :

  •   Graficul distribuției victimelor prezintă o scădere ușoară comparativ cu primul semestru al anului 2013.
  •   Scăderea poate fi interpretată ca o expresie a mobilității fenomenului traficului de persoane la nivel european, creșterea numărului de victime din alte țări de origine, dar și un rezultat al politicilor de prevenire și strategiilor de reducere a amplitudinii fenomenului la nivel național, precum și a intensificării acțiunilor operative derulate de autoritățile de aplicare a legii din Romania în cooperare cu autorități din Statele Membre ale UE și nu numai.
  •   Din totalul de 448 victime identificate, 36% au fost traficate și salvate din trafic în perioada analizată.
    • Din totalul de 448 de victime identificate, 69% au fost de sex feminin, respectiv 311 femei.
    •   Distribuția adulți-minori a fost în această perioadă de 64% (288 victime adulte) cu 36% (160 victime minori).
    •   În cazul adulților, pentru perioada analizată se constată că distribuția pe gen ne oferă valori foarte apropiate, respectiv 154 de victime de gen feminin, față de 134 de gen masculin, ceea ce reprezintă că diferențierea față de vulnerabilitatea la trafic se face în funcție de categoriile de vârstă.
    •   Plaja de vârstă a majorității victimelor identificate este cuprinsă între 14-60 de ani, însă diferenţele pot fi surprinse prin corelarea cu modalitatea de exploatare. Victimele cu vârsta între 14-17 ani, respectiv 18-25 de ani sunt predominant femei exploatate sexual. Victimele cu vârsta între 25-60 sunt predominant bărbaţi exploataţi prin obligarea la muncă forţată.
    •   Minorii reprezintă și pentru acestă perioadă o categorie vulnerabilă la trafic, în special la recrutarea în vederea exploatării sexuale. Astfel, din totalul de 160 de minori identificați în această perioadă, 98% sunt fete, respectiv 157 și doar 3 victime sunt băieți.
    • Carenţele educaţionale pot fi considerate ca fiind cele care precipită, de fapt, procesul angajării în prostituţie sau proxenetism prin poziţionarea subiectului în imposibilitatea de a alege o altă alternativă.

      Majoritatea victimelor au : cel mult studii gimnaziale 45% (203 victime);

      urmate apoi de cele cu studii liceale la momentul 150 traficării, respectiv 30% (133 victime)

      ponderea cea mai mică fiind reprezentată de cele cu studii superioare, respectiv 6 victime, toate fiind de gen feminin din totalul victimelor identificate.

      Comparativ pe genuri:

      •   cifra femeilor cu educație gimnazială reprezintă 34% 0 din totalul victimelor;
      •   se observă o mai mare prezență a populației masculine cu școli profesionale, respectiv un număr de 26 de victime.
      • Pentru perioada analizată se constată majoritatea victimelor provin din mediul rural. Astfel ponderea victimelor este de 55% (248 victime) pentru cele care locuiesc în sate sau comune față de 190 de victime care locuiesc în mediul urban carora li se adauga și 11 victime provenite din capitală. Pentru perioada analizată, conform datelor deținute de ANITP, județele din zona de centru a țării, Moldova și județele de graniță au reprezentat principalele surse ale traficului de persoane.

        Atragerea în trafic (recrutarea) a fost facuta în proporție de 83% prin abordare directa de către recrutor (372 victime recrutate direct de traficant) cu promisiunea falsă a unui loc de muncă în strainătate în 46% din cazuri (205 ofete de muncă în strinătate), urmate de victime recrutate prin anunț publicitar ( 23 victime) și agenții de plasare a forței de muncă (22 victime), comparativ cu 2013 când au fost recrutate în proporție de 95% prin abordare directă, iar prin anunț publicitar doar un număr foarte redus, respectiv 2 victime.

        Cea mai frecventă modalitate de recrutare întâlnită este recrutarea directă de către traficant prin promisiunea falsă a unui loc de muncă în afara țării, ea fiind întâlnită în 46% din cazurile de trafic. Tot pentru această perioadă crește numarul de victime recrutate pentru prostituție, procentul fiind de 22% (100 victime), din totalul totalul 448 de victime identificate, față de aceeași perioadă a anului precedent cand procentul a fost de 19% din totalul de 501 victime identificate, urmate de promisiunea falsă a unui loc de muncă în țară 13% și în final alte propuneri printre care și propunerea unei false căsătorii.

        constată lipsa oportunităților de angajare, dorința de a scăpa dintr-un mediu în care sunt supuse abuzurilor, dorința unui trai mai bun, lipsa alternativei de a depăși o situație materială precară, determină victimele să aibă încredere atât în persoane cunoscute cât și în necunoscuți, acceptând diverse promisiuni sau oferte de muncă atât în țară cât și în străinătate. Pentru perioada analizată, numărul victimelor recrutate de o persoană cunoscută este aproximativ egal cu cel al victimelor recrutate de către un necunoscut. Astfel, 195 de victime au fost recrutate de o persoană cunoscută, iar 194 de un necunoscut, ceea ce înseamnă că, datorită condițiilor de viață foarte grele, victimele ajung să să aibă incredere și în neunoscuți în speranța îmbunatațirii condițiilor de trai.

        Bazându-se pe încrederea existentă între persoanele care au anumite relaţii sociale (fac parte din acelaşi grup de prieteni sau colegi, sunt parteneri de viaţă, vecini sau chiar rude) sau chiar pe puterea de convingere pe care o pot avea și asupra persoanelor necunoscute, traficanţii reuşesc cu uşurinţă să manipuleze persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă, minori aflaţi fără supravegherea părinţilor sau femei care practică prostituţia. În cele mai multe cazuri motivația este dată de posibilitatea de a câștiga mulți bani într-o perioadă relativ scurtă de timp.

        Pentru perioada analizată activitatea traficului de persoane este orientată mai mult în afara granițelor țării, deoarece în statele mai dezvoltate economic, activitățile infracționale generează profituri mari, iar prevederile legislative sunt diferite.

        Pentru această perioadă principalele state de destinație ale traficului extern au fost State Membre UE, prezentate în continuare în ordinea determinată cantitativ a victimelor identificate: Italia, Germania, Cehia, Spania și Portugalia, așa cum se poate vedea și în harta alăturată.

        In primele 6 luni ale anului 2014 ,au fost exploatate 281 de victime în industria sexului și pornografiei, 141 de victime exploatate prin muncă, 19 victime prin obligarea la cerșetorie, și 3 victime exploatate prin obligarea la furturi. Patru dintre victimele identificate au fost extrase din trafic inainte de consumarea exploatarii, situatiile fiind încadrate ca tentative la infracțiunea de trafic.

        Industria sexului:

        •   se constată o creștere a numărului de victime exploatate sexual (262 victime), ceea ce reprezintă 58% din totalul victimelor identificate în acest an.
        •   și în acestă perioadă, exploatarea în locuințe private a înregistrat un număr ridicat de victime identificate, respectiv 104 victime, urmat de 70 victime exploatate în stradă și 48 în cluburi.

          Sectorul economic:

           În perioada analizată, exploatarea prin muncă deține locul doi, cu un număr de 141 de victime, comparativ cu aceeși perioadă a anului 2013 când se afla pe primul loc cu 230 de victime, respectiv 46% din totalul de victime identificate în primul semestru al anului 2013, urmate de exploatarea sexuală în procent de 44%.

         Exploatarea prin muncă se desfășoară tot în sectoarele economice în care predomină munca”la negru”, acolo unde intervenția autorităților este mai grea și anume: sectorul agriculturii și construcții.

        •   s-a redus și numărul victimelor exploatate în agricultură, 67 victime, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut când numărul victimelor exploatate în agricultura ajunge la 180
        •   a crescut numărul victimelor exploatate în constructii (53 victime), comparativ cu anul trecut când erau 19 persoane

        Sursa:  Agentia Nationala de Lupta Impotriva Traficului de Persoane

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: