SITUAŢIA STATISTICĂ A VICTIMELOR TRAFICULUI DE IDENTIFICATE ÎN ANUL 2014

Read Time7 Minute, 25 Second

INTRODUCERE

Asociat deseori cu denumirea de „sclavie modernă”, traficul de persoane, atât prin prisma etiologiei sale, cât și a efectelor pe care le prezintă la nivelul corpului social, se constituie în ultimul timp, din ce în ce mai mult, și într-un fenomen social, în fapt, o boală a societății a cărei existență nu poate fi negată, ci mai degrabă conștientizată și combatută. Astfel, specialiști din diverse arii de intervenție profesională manifestă constant preocupare pentru studierea fenomenului și a cauzelor generatoare ale acestuia.

În acest sens, prin coroborarea şi analizarea datelor statistice disponibile, urmărind indicatori de gen, vârstă, educaţie, situaţie familială, indicatori descriptivi ai perioadei pre-exploatare (recrutare şi provenienţă) şi ai exploatării propriu-zise, prezenta analiză îşi propune să vină în sprijinul acestei iniţiative, formulând câteva concluzii cu privire la situaţia victimelor identificate în anul 2014.

Astfel:

– la nivelul anului 2014 se constată menţinerea tendinţei descendente înregistrate în ultimii ani cu privire la numărul victimelor traficului de persoane identificate. Astfel, în 2014 au fost identificate 757 de victime, cu 139 victime mai puţin decât anul anterior şi cu 397 mai puţine faţă de 2010.

-victimele provenite din mediul rural continuă să reprezinte principala categorie vulnerabilă, iar referitor la numărul acestora, comparativ cu anul 2013, se constată o dublare a acestuia. Din totalul victimelor identificate, 440 de persoane locuiesc la sate sau comune, 302 în mediul urban iar 5 dintre acestea provin din capitală.

-ca şi în anii precedenţi, carenţele educaţionale reprezintă unul dintre factorii principali ai intrarii victimelor în trafic. Astfel 354 de victime au cel mult studii gimnaziale1 la momentul traficării, acest număr reprezentând 47% din totalul vctimelor identificate, în timp ce o proporţie de 32% urmau/ aveau finalizate studiile liceale sau profesionale la momentul consumării infracţiunii de trafic de persoane. Cele aparţinând categoriei „studii superioare” continuă să deţină ponderea cea mai mică, respectiv 1% (9 victime), urmate de cele fără studii 5% ( 37 victime) şi cele cu studii primare 14% (106 victime). Deşi nivelul scăzut de educaţie nu este un factor a cărui importanţă poate fi ignorată, acesta nu este singurul luat în considerare atunci când este abordată problema vulnerabilităţii la trafic. Lipsa oportunităţilor de angajare în mediul de rezidenţă (care de cele mai multe ori este unul rural), lipsa unor valori sociale, familii disfuncţionale, dorinţa de a scăpa de un mediu abuziv sau neglijent se transformă la nivel individual în factori de împingere în trafic de persoane, determinând indivizii să accepte diversele promisiuni sau să aibă încredere în ofertele de muncă, călătorie, tratament sau de altă natură venite atât din partea unor prieteni, cât şi din partea unor persoane cu totul necunoscute.

– comparativ cu anii precedenţi, situaţia familială rămâne neschimbată, majoritatea victimelor (547) provenind din familii biparentale. Trebuie reamintit însă, că, în cele mai multe dintre situaţii, vorbim despre acele familii caracterizate de relaţii tensionate, violenţă domestică, consum de alcool sau stupefiante, per ansamblu, despre un mediu propice dezvoltării predispunerii membrilor acestora la trafic.

1 O victimă aparţinând unei categorii educaţionale este o victimă care a absolvit sau este în curs de absolvire a ciclului de clase aferente respectivei categorii la momentul intrarii în trafic

Tel.021 311 89 81/Fax: 021.3190183; anitp@mai.gov.ro

-referitor la distribuţia pe gen şi vârstă, se constată o creştere a numărului victimelor adulte de gen feminin comparativ cu anul 2013. Astfel, în 2014, din totalul de 467 de victime adulte, 283 au fost femei (61%), comparativ cu anul anterior când numărul femeilor identificate era aproximativ egal cu cel al barbaţilor. De asemenea, se constată că cea mai vulnerabilă categorie de vârstă continuă sa fie cea situată între 18 şi 25 de ani (279 victime). Cu toate acestea, un număr semnificativ de minori cu vârstele cuprinse între 14 şi 17 ani (251) ajung victime ale traficului de persoane şi minori.

-particularitățile contextului economic, dificultățile întâmpinate în găsirea unui loc de muncă în interiorul granițelor țării, dar şi mirajul Occidentului, a oportunităţilor şi câştigurilor însemnate oferite de acesta, continuă să determine sensibilizarea victimelor în faţa promisiunilor false şi ofertelor de muncă în străinătate folosite de traficanţi ca principal pretext în recrutare (44%). De asemenea, din analizarea datelor cu privire la relaţia socială dintre recrutor şi victimă, precum şi a celor referitoare la modul de recrutare, se observă că cele mai multe dintre victime au fost recrutate prin abordare directă de către recrutor, respectiv 89% ( 671 victime recutate direct de traficant). Pentru această perioadă 355 de victime au fost recrutate de o persoană cunoscută, iar 256 de un necunoscut.

-exploatarea sexuală rămâne una din cele mai răspândite forme de exploatare în rândul victimelor traficului de persoane. Nicio formă de exploatare nu poate exclude o alta, în sensul că victimele pot fi exploatate prin mai multe forme, în funcţie de nevoile şi domeniul infracţional al traficanţilor. Victime care erau obligate la practicarea cerşetoriei sau exploatate prin muncă, au suferit şi alte abuzuri sau au fost exploatate sexual. Şi în acest an, exploatarea sexuală şi pornografia infntilă și pe internet ocupă primul loc în rândul modalităţilor de exploatare, cu 66% din total, urmată de exploatarea prin muncă cu 25%. Au fost înregistrate victime exploatate prin obligarea la cerşetorie sau prin obligarea la comiterea de furturi, însă ponderea acestora a fost de doar 7%.

Industria sexuală :
 se constată o creştere a numărului de victime exploatate sexual (499 victime), ceea ce reprezintă 66% din totalul victimelor

identificate în acest an.

 şi în acestă perioadă, exploatarea în locuinţe private a înregistrat un număr ridicat de victime identificate, respectiv 192 victime, urmat de 139 victime exploatate în stradă şi 77 în cluburi.

Sectorul economic:

 În perioada analizată, exploatarea prin muncă deţine locul doi, cu un număr de 188 de victime, respectiv 25% din totalul de victime identificate în anul 2014. Comparativ cu anul 2013 se constată o scădere cu 187 de victime.

  •   Exploatarea prin muncă se desfăşoară tot în sectoarele economice în care predomină munca”la negru”, acolo unde accesul autorităţilor este mai dificil şi anume: sectorul agriculturii şi construcţii.
  •   De asemenea, se constată o scădere a numărului victimelor exploatate în agricultură, 120 victime, comparativ cu anul trecut când numarul victimelor exploatate în acest sector ajungea la 269 şi al numărului victimelor exploatate în construcţii (27 victime), comparativ cu 31 victime în 2013.
  • DISTRIBUŢIA PE GEN ŞI VÂRSTĂ
    Distribuţia pe gen a victimelor traficate în anul 2014 arată că 74% din acestea sunt de gen feminin şi 26% sunt de gen masculin.

    Distribuţia pe criteriul vârstei arată că 62% din victime erau majore la intrarea în trafic.

    Şi în acest an, cea mai mare parte a victimelor identificate continuă să provină din mediul rural (58%).

    NIVEL DE EDUCAŢIE

    Cele mai multe victime în anul de referinţă aparţin categoriei 5-8 clase (ciclul gimnazial) sau 9-12 clase (ciclul liceal), totalul acestora însemnând 76% din populaţia de victime identificate.

    RELAŢIA CU RECRUTORUL

    Cele mai multe victime sunt recrutate de către o cunoştinţă sau de un prieten (47%), în mod direct, fără intermediari, promisiunea unui loc de muncă în străinătate deţinând ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte condiţiile de recrutare( 44% din totalul victimelor identificate).

    MODURI DE EXPLOATARE

    În continuare cele mai multe victime au fost exploatate sexual, aproximativ 63%, cu 14% mai mult ca anul trecut, în timp ce 25% au

    fost exploatate prin muncă în diverse sectoare economice. Au fost înregistrate victime exploatate prin obligarea la cerşetorie, reprezentări pornografice sau prin obligarea la comiterea de furturi, însă ponderea acestora fiind mult mai mică comparativ cu primele două forme de exploatare. În cazul a 14 persoane a existat tentativă la traficul de persoane în scopul exploatării de orice fel.

    Pentru perioada analizată, conform datelor deţinute de ANITP, judeţele din zona de centru a ţării, judeţele de graniţă şi Moldova au reprezentat principalele surse ale traficului de persoane.

    De asemenea, pentru perioada analizată se observă o activitate a traficului de persoane orientată mai mult în afara graniţelor ţării, determinată în mare parte şi de o mai bună dezvoltare economică a acestor state, precum şi de reglementări diferite a unor infracţiuni relaţionate activităţii de trafic, precum prostituţia, cerşetoria, furtul etc.

    În anul 2014 se constată o modificare în topul ţărilor de destinaţie. Astfel, primele 10 ţări de destinaţie au fost Italia cu 93 de victime, Germania cu 75 de victime, Spania 45 de victime, Austria 32, Cehia cu 29, Irlanda cu 29, Portugalia 22, Grecia cu 19 victime şi Marea Britanie cu 18 victime. În anul anterior principala destinaţie a fost Grecia cu 120 de victime. Totodată, se observă o creştere a ponderii traficului intern de la 38% la 45%, respectiv un număr de 339 victime au fost exploatate pe teritoriul României în anul 2014.

    Concluziile cu privire la evoluţia fenomenului traficului de persoane vor fi trase în Raportul anual privind traficul de persoane în anul 2014, raport care va fi publicat în cursul anului 2015.

    Sursa : Agentia Nationala Impotriva Traficului De Persoane

    By

    Robert Williams

    Editor in Chief

    News24.7WorldPress

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: