Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara este ,,INSTITUTIA ZILEI” la News24.7Worldpress

Read Time7 Minute, 41 Second

Dupa seria secretomaniei manifestata de catre unele parchete din Romania, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara alaturi de SIBIU si alti colegi fac exceptia .Aceasta exceptie este comunicarea….explicata pe intelesul si litera legii. Intrebarile News24.7WorldPress vizeaza aspecte cu caracter lamuritor a muncii de magistrat procuror in vederea intelegerii de catre OPINIA PUBLICA,SOCIETATE CIVILA,CETATEAN SI JUSTITIABIL .

In acest context News24.7WorldPress saluta deschiderea raspunsului si amabilitatea conducerii in relatia INSTITUTIE-MEDIA-CETATEAN fapt pentru care desemnam Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara ,,INSTITUTIA ZILEI”

RĂSPUNS LA CERERE 11/IP/2015

De la:

Denumirea autorităţii sau instituţiei publice: Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara

Sediul/Adresa: Deva, str. 1 Decembrie, nr. 25, jud. Hunedoara.

Persoana de contact: procuror Negruţiu Mirela Elena

Data:09.11.2015

Către:

Numele şi prenumele petentului:News24.7WorldPres

Adresa de comunicare indicată în cerere: solicitarea transmisă pe e-mail de la adresa press247news@gmail.com

În urma cererii adresate în format electronic unităţii noastre,  înregistrată sub nr.11/IP/2015,vă comunicăm, punctual, răspunsurile prim-procurorului la întrebările-interviu menţionate în solicitare:

 

  1. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în funcţia de prim-procuror din data de 15.07.2013 este numită doamna Velescu Adina, având o vechime de 20 de ani în activitatea de procuror şi grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe parcursul traseului profesional a desfăşurat activitate şi ca procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. (3 ani) şi a mai deţinut/exercitat funcţii de conducere: prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva (martie 2002 – octombrie 2005), procuror şef secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (octombrie 2005 – noiembrie 2007).
  2. De la data ocupării funcţiei de conducere în ceea priveşte munca de magistrat procuror şi rezultatul acesteia a luat măsuri referitoare la:
  • Preluarea dosarelor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din raza de competenţă (sunt 6 astfel de unităţi locale în judeţ) în vederea degrevării activităţii acestora în contextul lipsei de procurori;
  • Măsuri legate de intrarea în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală (la 1.02.2014) vizând cunoaşterea problemelor ivite în aplicare şi organizarea colectării datelor statistice – inclusiv a celor referitoare la măsuri preventive noi(arestul la domiciliu)ori noi soluţii (acordul de recunoaştere a vinovăţiei);
  • Măsuri de impulsionare a activităţii organelor de cercetare penală, prin realizarea de întâlniri periodice cu conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara;
  • Integrarea activităţii inspectorilor antifraudă detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara începând cu luna mai 2014;
  1. Există o colaborare cu mass-media locală, realizându-se acreditarea anuală a reprezentanţilor mass-media (34 în anul 2015), transmiterea de comunicate de presă şi furnizarea de informaţii publice. În contextul lipsei unor semnalări în mass–media a unor abateri de la normele legale sau de conduită ale personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, apreciem reputaţia locală ca fiind una bună;
  2. Consideră că actuala legislaţie permite aplicarea ei corespunzătoare;
  3. Munca procurorului ar putea fi fluidizată prin măsuri legislative vizând:

– eliminarea inflaţiei de legislaţie;

– eliminarea formalismului şi a formei scrise pentru unele acte procedurale.

  1. În toate societăţile democratice, arestul este recunoscut şi reglementat ca o măsură cu caracter excepţional, supusă unor termene şi condiţii; societatea românească nu face excepţie în contextul evoluţiei istorice a ţării şi al trendului actual mondial.

Modul de reglementare a arestului, inclusiv a arestului la domiciliu,atât în ce priveşte condiţiile cât şi durata consideră că sunt corespunzătoare naturii acestor măsuri preventive. Rămâne ca inadecvată reglementarea duratei de numai 24 ore a măsurii reţinerii, insuficientă, propunerile fiind de majorare a acestei durate la 48 ore sau chiar 72 ore, dar modificarea poate fi realizată numai în condiţiile în care vor fi modificate, sub acest aspect, prevederile din Constituţia României.

  1. În mod evident, nu. Însă nu suplimentarea numerică a statelor de funcţii şi de personal se impune, în primul rând, ci ocuparea schemelor actuale, ceea ce ar contribui la o „normalizare” a activităţii, în sensul desfăşurării unui program zilnic de 8 ore – aşa cum este el reglementat de lege – şi nu de 10 – 12 – 14 ore zilnic, aşa cum se lucrează în prezent. Actuala structură a Parchetului asigură funcţionarea corespunzătoare însă, aşa cum precizam, încă există probleme referitoare la deficitul de procurori. Dat fiind volumul din ce în ce mai mare de activitate al parchetelor, ar fi necesare modificări legislative care să permită ca posturile ocupate de procurori care sunt detaşaţi la alte instituţii să poată fi ocupate din lista de posturi disponibile (ca în cazul procurorilor care îşi desfăşoară activitatea la D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.), dar şi asigurarea posibilităţii ca, similar instituţiei preluării dosarelor de parchetul ierarhic superior, să fie reglementată o procedură de transfer a soluţionării dosarele între unităţi de parchet egale în grad, în funcţie de deficitul de personal în vederea asigurării celerităţii soluţionării cauzelor, în condiţiile în care şi unitatea de parchet ierarhic superioară se confruntă cu deficit de procurori, iar unele unităţi locale, de mici dimensiuni, au toate posturile ocupate, dar au un număr mai mic de cauze spre soluţionare la un moment dat. Sub acest aspect, în prezent se poate apela doar la delegarea procurorului de la o unitate egală în grad – şi asta, doar cu acordul procurorului – ceea ce influenţează însă negativ unitatea de la care acesta e delegat, întrucât dosarele sale vor trebui preluate de alţi colegi procurori, necesitând un timp suplimentar pentru cunoaşterea dosarelor, cu urmări asupra celerităţii soluţionării cauzelor.
  2. Dacă ne raportăm la modul în care este reglementată activitatea procurorului român, comparativ cu cea din alte state europene, constatăm că există similitudini în ceea ce priveşte subordonarea ierarhică (exemplu: Grecia, Spania, Franţa, Belgia etc.). Pe de altă parte, având în vedere posibila intrare în vigoare a instituţiei Procurorului European (axat pe fraude cu bani europeni), şi în contextul în care România face deja parte, de ani buni, din Uniunea Europeană, procurorul român se poate regăsi la un nivel comparativ cu structurile europene, însă având în plus atribuţii de desfăşurare efectivă a anchetelor în cauze expres prevăzute de lege. În acest sens, apreciem că ar fi benefică funcţionarea poliţiei judiciare în cadrul parchetelor (similar organizării D.N.A.), ceea ce ar asigura lucrul în echipă (poliţist – procuror), cu influenţe pozitive asupra asigurării supravegherii efectuării cercetărilor penale.
  3. Lipsuri întâmpinate privind:

sediul (sunt în curs proceduri pentru repararea şi extinderea clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva – sediu comun, încât să corespundă necesităţilor şi specificului muncii),

personalul (au fost suplimentate posturi de grefier, însă încă este lipsă de procurori: la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara din 14 posturi prevăzute în organigramă sunt ocupate 12 – dar efectiv în activitate 10 procurori, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva din 9 posturi sunt ocupate 4, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani din 11 posturi prevăzute sunt ocupate 8, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara din 8 posturi sunt ocupate 4),

dotările (sunt în curs proceduri de înlocuire a aparaturii uzate şi de reînnoire a parcului auto) însă fondurile nu sunt încă suficiente pentru o justiţie eficientă şi cu adevărat integrată în comunitatea Europeană.

  1. Deşi nu cunoaştem repere ale unui „top al siguranţei cetăţeanului” din localităţile/judeţele din România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, judeţul Hunedoara era, în anii anteriori, pe locul întâi în rata criminalităţii (numărul persoanelor condamnate definitiv la 100.000 locuitori); în prezent, trendul este în scădere, însă tot se menţine la un nivel ridicat, activitatea infracţională, în special cea comisă cu violenţă, fiind permanent monitorizată, mai ales, la nivelul diverselor grupuri infracţionale;

 

  1. Recomandări pentru:

cetăţean (o mai bună informare a cetăţeanului cu privire la conduita legală pe care trebuie să o urmeze şi, corelativ, sesizarea faptelor de natură infracţională),

instituţiile centrale şi locale (aplicarea fermă a legii),

societatea civilă (dialog permanent cu autorităţile) şi legislativ (legi clare şi concrete);

  1. La acest moment, nu cred că se impune; Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează, din punctul nostru de vedere, optim şi eficient, sub toate aspectele, însă o eventuală modificare a Legii nr. 317/2004 ar putea viza instrumente mai ferme în cazul măsurilor pe care le-ar putea lua dacă se constată atingeri aduse sistemului judiciar;
  2. Un răspuns calchiat pe realitate la această întrebare ar putea fi rezultatul triangulat între punctele de vedere ale: cetăţeanului (petentului), Consiliul Superior al Magistraturi şi parchet; din punctul nostru de vedere, activitatea Inspecţiei judiciare o apreciem ca imparţială şi profesionistă.
  3. Cu adevărat, nu, pentru că, o dată denigrată şi afectată reputaţia unei persoane, e greu să scoţi din memoria colectivă imaginea deja „pătată” pe care o au semenii despre tine. Există însă instrumente prin care se poate acţiona: prin cereri de apărare a reputaţiei profesionale; prin solicitări de drept la replică;
  4. Prin cauze obiective şi subiective, respectiv:
  • obiective: aşa cum spuneam, care ţin de lipsa permanentă de personal, în decursul anilor; modificări legislative succesive; decizii de neconstituţionalitate etc.;
  • subiective: care ţin de conduita fiecărui magistrat în parte, de resorturile lui personale, de modul de mobilizare a resurselor etc.

PRIM PROCUROR,

Velescu Adina

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

PURTĂTOR DE CUVÂNT,

Negruţiu Mirela

M.N./2 ex.

By

Robert Williams

Editor in Chief

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: