Asociația Forumul Judecătorilor din România dezminte afirmațiile false ale Ralucăi Prună referitoare la pretinsa încasare de către 60 de foști magistrați a unor pensii de peste 100.000 de lei pe lună

Joi, 13 octombrie 2016, Asociația Forumul Judecătorilor din România a dat publicității dreptul la replică în legătură cu afirmațiile false ale Ralucăi Prună, ministrul Justiției, în legătură cu pretinsa încasare de către 60 de foști magistrați a unor pensii de serviciu în sumă de peste 100.000 lei pe luni, potrivit unui comunicat al Asociației Forumului Judecătorilor din România, semnat jud. Dragoș Călin – Co-președinte și jud. Ionuț Militaru – Co-președinte.

Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat, încă din data de 4 octombrie 2016, Casei Naționale de Pensii Publice, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, să comunice câţi pensionari din magistratură, la nivel național, având pensii de serviciu, beneficiază de un cuantum lunar al pensiei de peste 10.000 de lei, sumă considerată oricum a fi una mare, raportat la media veniturilor unui magistrat în funcţie.

Răspunsul a fost transmis prin adresa nr. J790/L544/2001/12 octombrie 2016, rezultând că există o singură pensie a unui fost magistrat cu valoarea (la finele lunii septembrie 2016) de 40.963 lei brut, respectiv 32.725 lei net.

De asemenea, în spaţiul public[1] au apărut deja informaţii concrete provenind de la aceeaşi instituţie, Casa Naţională de Pensii Publice, din care rezultă, în esenţă, că:
– Aviatorii și personalul de bord reprezintă categoria profesională cu cea mai mare pensie specială medie la nivel naţional (10.973 de lei);
– Valoarea pensiei medii a foştilor magistraţi (judecători și procurori) este de 9.403 de lei.[2]

Din verificările efectuate până în prezent, a rezultat că se infirmă declaraţiile Ministrului Justiției, Raluca Alexandra Prună, și că, în realitate, există o singură persoană cu o pensie de 32.725 de lei net, practic o situație excepțională.

Deși putem accepta o doză de exagerare în orice discurs politic, în cazul de față ea apare ca vădit disproporționată, atât sub aspectul sumei ce nu corespunde realității, cât și sub aspectul numărului de beneficiari, ceea ce pune sub semnul îndoielii buna-credință a acestui discurs.

Chiar dacă s-ar fi dovedit realitatea unor astfel de situaţii, ele ar reprezenta excepţii raportat la sistemul de pensii din magistratură, astfel că nu pot fi transmise presei ca semne dezonorante ale unui întreg corp profesional format din aprox. 7.000 de magistraţi în funcţie, majoritatea având vârste neeligibile pentru pensionare în următorul deceniu[3].

Forumul Judecătorilor din România subliniază că astfel de chestiuni nu se pot pune în discuție ca picături de ”senzațional” în interviuri oferite presei, pentru că înalţii oficiali ai statului nu sunt simpli comentatori în Poiana lui Iocan, ci au competențe constituționale ferme și responsabile, au atribuţii legale care le permit identificarea neregulilor, cercetarea acestora şi fundamentarea măsurilor reparatorii, acestea fiind prealabile oricărei „dezvăluiri senzaţionale”.

Pentru repararea impresiei false induse opiniei publice, Asociația Forumul Judecătorilor din România reaminteşte că pensiile de serviciu nu reprezintă un privilegiu, având o justificare obiectivă şi raţională, au un regim juridic diferit în raport de pensiile acordate în sistemul public de pensii, cuprinzând pensia contributivă, respectiv un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat.[4]

Așa cum Curtea Constituțională a stabilit constant, ”acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special” (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor).

În același timp, Curtea Constituțională a constatat că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. În cariera lor, magistraţilor li se impun „obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”

Curtea Constituţională a observat că „abrogarea reglementării legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistraţi este contrară exigenţelor actuale pe care importante documente internaţionale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile magistraţilor, în considerarea importanţei rolului acestora în apărarea statului de drept (spre exemplu, Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor, confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, adoptată de Comitetul Miniştrilor în 17 noiembrie 2010).

Prin urmare, statutul constituţional al magistraţilor – statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor).

În consecință, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu cuvenite magistraților nu pot fi abrogate, eliminate legislativ, dar unele posibile anomalii perpetuate în timp pot fi înlăturate, spre exemplu, prin plafonarea, pentru viitor, a cuantumului pensiilor de serviciu la maxim 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Dacă informațiile oferite de Ministrul Justiției ar fi fost reale, acesta şi Guvernul din care face parte ar fi trebuit să își asume pasivitatea predecesorilor și a funcționarilor publici responsabili, iar organele abilitate aveau obligația să cerceteze și să verifice dacă este vorba despre un abuz sau, pur și simplu, o dispoziție legală care ar fi permis ca o astfel de situaţie să existe, în ciuda bunului simț.

Susținem, așadar, o reverificare generală a modului de stabilire în trecut a pensiilor speciale, în măsura în care ele depășesc indemnizațiile de încadrare ale magistraților aflați în exercițiul funcției.

În niciun caz, însă, nu putem accepta inducerea oprobiului public în privinţa unei categorii profesionale a cărei funcţie socială se bazează, prin esenţa sa, pe încrederea publicului.

Prin urmare, Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Ralucăi Alexandra Prună, Ministrul Justiției, să dezmintă afirmaţiile propagate în mass-media, infirmate de datele oficiale, și să își asume cu onoare toate consecințele acțiunilor sale.


[1] Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, reporter Paul Balhuc, „7.345 pensii speciale în România – 3.227 magistrați beneficiari; pensia medie specială în magistratură e de 9.400 lei”, disponibil online aici [ultima accesare 11.10.2016].
[2] Fiind luate în considerare inclusiv drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, conform Deciziei nr. 23/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
[3] Conform unei statistici din anul 2015 (disponibilă online aici), în sistemul judiciar din România funcţionează 4733 de judecători, categoria tinerilor (până în 40 ani) fiind reprezentată de 30% din numărul total, majoritatea judecătorilor o constituie cei din categoria de vârstă 36-45 ani, iar cei mai vârstnici, peste 66 ani, sunt în număr de numai 25. Procurorii sunt în număr de 2780, categoria tinerilor (până în 40 ani) fiind reprezentată de 45% din numărul total, majoritatea procurorilor o constituie cei din categoria de vârstă 36-45 ani, iar cei mai vărstnici sunt în număr de numai 33.
[4] Pentru o analiză comparativă asupra beneficiilor din toate sistemele judiciare din Uniunea Europeană, a se vedea p. 320-325 din studiul Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ),  Report on “European judicial systems – Edition 2014 (2012 data): efficiency and quality of justice”, disponibil online chiar pe site-ul Ministerului Justiţiei, poate fi consultatăaici [ultima accesare 11.10.2016].


Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoş Călin, co-președinte
judecător Ionuţ Militaru, co-președinte

Sursa: www.juridice.ro

By

Robert Williams

Editor in Chief