Proiectul de Lege de modificare și completare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Read Time30 Minute, 48 Second

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

 

 

Secțiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

 

Lege de modificare și completare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

 

1. Descrierea situației actuale

 

Problemele sistemului penitenciar  din România  privind  supraaglomerarea și condițiile de detenție au fost constatate  pe parcursul mai multor ani de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o serie de hotărâri. Pronunțarea, în luna iulie 2012, a unei hotărâri “semi-pilot”, în cauza Iacov Stanciu împotriva României, în care Curtea a reținut o problemă structurală în domeniu și a cerut României să întreprindă măsuri, nu a impus un termen pentru remedierea problemelor constatate.

Numărul cererilor din România privind condițiile de detenție, aflate pe rolul CEDO, este în continuă creștere, depășind numărul de 3000 în perioada pregătirii acestui proiect. Dat fiind numărul mare de cereri, precum și precedentul altor state pentru care s-au pronunțat hotărâri pilot, o astfel de procedură ar putea surveni și în cazul României, pentru supraaglomerare și condițiile actuale de detenție. O consecință a unei hotărâri–pilot o constituie adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru remediere, într-un termen determinat, relativ scurt.

În acest context, Guvernul României a adoptat, la data de 27 aprilie 2016, Memorandumul pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune. De asemenea, la data de 1 iulie 2016, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor (în continuare, ANP) au adoptat Planul de Acțiune Sectorial pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Investiția în extinderea infrastructurii penitenciare ar putea fi o soluție pe termen lung în vederea decongestionării penitenciarelor. Acest lucru se poate realiza prin construcția de noi penitenciare, prin extinderea capacității în locurile de deținere care o permit sau transformarea unor infrastructuri existente dezafectate în locuri de deținere. Proiecția asupra extinderii capacității penitenciarelor are în vedere perioada până în 2023.

Legislația actuală include, prin art.56 alin.2 din Legea nr.254/2013, un mecanism destinat să constate situațiile când drepturile  persoanelor condamnate nu sunt respectate și să dispună remedii, acestea depinzând de infrastructura disponibilă în locurile de deținere.

Pentru că o asemenea investiție este o soluție pe termen lung, este pe deplin justificată stabilirea altor soluții de reducere a suprapopulării din penitenciare și de compensare a vătămării drepturilor ce rezultă din acest aspect.

Astfel, crearea unui mecanism compensatoriu menit să înlăture vătămarea drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului apare ca remediu în alte legislații ale unor state care s-au confruntat cu problema supraaglomerării în penitenciare

Statul italian, de exemplu, a realizat acest lucru după hotărârea-pilot în cauza Torreggiani împotriva Italiei.

Astfel, după pronunțarea hotărârii pilot, Italia a luat o serie de măsuri, după cum urmează:

– legislative – pentru a reduce intrarea în penitenciare, dar și pentru a oferi alternative la detenție;

– administrative și de infrastructură – pentru a extinde numărul penitenciarelor cu regim deschis;

– de îmbunătățire a condițiilor de detenție în penitenciarele existente;

– de includere a unui sistem de remedii care a prevăzut și un remediu compensatoriu.

Tot astfel, în grupul de cauze contra Ungariei István Gábor Kovács și în hotărârea pilot Varga și alții, CEDO a subliniat că mecanismele de remediu existente sunt ineficiente, iar Guvernul ungar a prezentat Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei un plan de acțiune, în decembrie 2015, prin care s-a angajat să crească numărul locurilor de detenție, să depună eforturi de reintegrare a condamnaților, precum și să realizeze un remediu eficient. Prin urmare, problema remediului s-a numărat, de asemenea, printre elementele avute în vedere ca urmare a hotărârii-pilot[1].

Tot ca urmare a unei hotărâri-pilot, Bulgaria preconizează, potrivit planului de acțiune din august 2015, completat în aprilie 2016, reglementarea unor proceduri care să asigure atât un remediu preventiv, cât și un remediu compensatoriu[2].

 

2. Schimbări preconizate Prezentul proiect de act normativ cuprinde modificările ce vor fi aduse Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate (în continuare, Legea nr.254/2013).

Proiectul de lege își propune un dublu scop: de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă și de a contribui, în același timp, la degrevarea penitenciarelor. Astfel, toate persoanele private de libertate vor avea în mod automat vocația de a beneficia de liberarea condiționată, dacă îndeplinesc condițiile stabilite prin proiect, respectiv care au fost sau sunt cazate în condiții de supraaglomerare, însemnând un spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut.

În acest mod, măsura reglementată depășește cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu – acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiționată de formularea unei cereri de către persoana deținută –
înscriindu-se în măsurile generale ce vizează îmbunătățirea condițiilor de detenție în penitenciare.

Se are în vedere, în primul rând, că acest mecanism să opereze în cadrul instituției liberării condiționate, cu mențiunea însă că acesta va fi o vocație și nu un drept recunoscut condamnatului care, de plano, să beneficieze de reducerea pedepsei pentru executarea acesteia în condiții necorespunzătoare.

Astfel, mecanismul este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător. Pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiu necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată.

În sensul proiectului, se consideră cazarea unei persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate într-un spațiu necorespunzător, cazarea într-un spațiu mai mic sau egal de 3 mp/deținut, care se calculează prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv, potrivit evidențelor proprii fiecărui loc de deținere.

S-a optat pentru condiția spațiului mai mic sau egal de 3 mp în lumina hotărârii Mursic contra Croației, pronunțată de Marea Cameră a CEDO în 20.10.2016 (cererea nr. 7334/13). Prin această hotărâre, CEDO a confirmat că norma predominantă în jurisprudența sa, anume 3 mp de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă, este norma minimă aplicabilă în temeiul art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. De asemenea, în aceeași hotărâre se statuează că, în cazul în care suprafața la sol de care dispune un deținut în celulă colectivă este mai mică de 3 mp, lipsa spațiului personal este considerată suficient de gravă încât să dea naștere unei prezumții puternice de încălcare a art. 3. Sarcina probei incumbă guvernului pârât, care poate totuși să răstoarne prezumția dacă demonstrează existența unor elemente de natură a compensa această împrejurare într-o manieră adecvată (a se vedea, în special, par. 136, 137).

Proiectul propune să nu se considere cazare într-un spațiu necorespunzător perioadele în care persoana privată de libertate a fost:

a)   în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în  spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății;

b)   în tranzit;

c)    transportată în vederea transferului între locurile de deținere.

S-a optat pentru excluderea de la considerarea ca executate într-un spațiu necorespunzător perioada în care deținutul a fost internată în spital deoarece regimul specific acordat acesteia nu este de natură a determina suprapopularea sub 3 mp. Totodată, tranzitul este exclus datorită condițiilor specifice transportului care nu pot fi raportate la cerințele CEDO.

De asemenea, compensarea cazării într-un spațiu necorespunzător de detenție nu se va aplica în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, corespunzător perioadei pentru care s-au acordat despăgubirile. Soluția reflectă beneficiul unei alte măsuri date, tot pentru respectivele condiții.

De asemenea, s-a apreciat că reducerea fracțiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza zilelor considerate ca executate în compensarea cazării  într-un spațiu necorespunzător nu poate fi revocată, astfel cum este prevăzut în cazul părții din durata pedepsei considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale [actualul art. 96 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal].

Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării într-un spațiu necorespunzător se poate calcula începând cu 24 iulie 2012 (data pronunțării hotărârii Iacov Stanciu c. României).

În ceea ce privește procedura calculării părții din durata pedepsei considerată ca executată în compensarea condițiilor necorespunzătoare, aceasta a fost concepută ca fiind una din oficiu.

Procedura din oficiu presupune o situație care este dincolo de cerințele CEDO, dar prezintă avantajul că demersul va fi unul administrativ, organizat și unic, toate persoanele condamnate făcând obiectul examinării, în acest fel, a situației personale prin raportare la standardele CEDO în materia supraaglomerării.

Astfel, în vederea calculării părții din durata pedepsei considerate ca executate, serviciul sau biroul regim penitenciar împreună cu serviciul sau biroul evidență din cadrul locului de deținere va întocmi, pentru fiecare persoană privată de libertate, o fișă individuală care să cuprindă perioadele de detenție și condițiile existente prin raportare la criteriul spațiu mai mic de 3 mp/deținut.

Serviciul sau biroul regim penitenciar va întocmi un dosar pentru toate persoanele private de libertate ce va cuprinde fișa și alte documente relevante pentru calculul părții pedepsei considerate ca executate în compensarea executării pedepsei într-un spațiu necorespunzător.

În vederea întocmirii acestei fișe, serviciul sau biroul regim penitenciar, împreună cu serviciul sau biroul evidență poate solicita informații sau înscrisuri de la instituțiile care le dețin.

Serviciul sau biroul regim penitenciar solicită, totodată, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Justiției, altor unități de deținere, Ministerului Finanțelor Publice sau Ministerului Afacerilor Externe – Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului comunicarea de informații privind acordarea de despăgubiri de către instanțele naționale sau, după caz de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a avea evidența despăgubirilor.

Serviciul sau biroul regim penitenciar transmite dosarul comisiei pentru liberare condiționată.

Consemnarea perioadelor de detenție și a condițiilor existente prin raportare la criteriul spațiu mai mic de 3 mp/deținut se va face potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

În ceea ce privește procedura de acordare a liberării condiționate, aceasta va urma dreptul comun, fiind completată cu trei aspecte, pentru asigurarea celerității:

a.) La propunerea comisiei pentru liberare condiționată din penitenciar, cuprinsă într-un proces-verbal motivat, ce se transmite judecătoriei competente se anexează fișa individuală, precum și o declarație pe proprie răspundere a persoanei condamnate cu privire la existența sau inexistența pe rolul unei instanțe naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei cereri cu privire la încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, din cauza nerespectării standardelor de detenție prin raportare la spațiul alocat.

b.) Instanța va examina și rezolva, din oficiu, referitor la persoana condamnată, orice aspecte necesare soluționării cauzei. Cererile de liberare condiționată se vor soluționa de urgență și cu precădere.

c.) În cazul în care se dispune liberarea condiționată și există depusă declarația pe proprie răspundere a persoanei condamnate cu privire la existența pe rolul unei instanțe naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei cereri cu privire la încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale din cauza nerespectării standardelor de detenție prin raportare la spațiul alocat, instanța dispune informarea despre aceasta a respectivelor instanțe naționale, precum și, după caz, Agentul Guvernamental la CEDO.

Pentru a preveni o aplicare neunitară a Legii, art. II al prezentului proiect de lege prevede în mod expres că dispozițiile art. 100 din Codul Penal se completează cu cele ale art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Prevederile în vigoare se referă numai la perioadele ce pot fi considerate executate pe baza muncii prestate și se adaugă perioadele ce pot fi considerate executate prin compensarea cazării într-un spațiu necorespunzător.

Referitor la  persoanele private de libertate aflate în situațiile prevăzute de art. 951 alin.(3) din Legea nr. 254/2013, exceptate de la măsura compensatorie prevăzută în prezentul proiect și care apreciază că sunt afectate și alte condiții care, cumulate, sunt de natură a determina încălcări ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, acestea se pot adresa, potrivit dreptului comun, judecătorului de supraveghere a privării de libertate sau instanței civile.

În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru toate persoanele private de libertate aflate în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se vor întocmi dosare potrivit art. 962 alin.(1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și se vor sesiza, de îndată, potrivit legii, comisiile pentru liberare condiționată, respectiv se vor încunoștința persoanele deținute cu privire la zilele considerate ca executate potrivit art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisiile pentru liberare condiționată analizează, în vederea propunerii pentru acordarea liberării condiționate, atât deținuții pentru care fracțiile prevăzute de Codul Penal s-au împlinit ca urmare a compensării cazării într-un spațiu necorespunzător, cât și deținuții pentru care fracțiunile prevăzute de Codul penal s-au împlinit anterior intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de termenele, stabilite anterior, de reexaminare a situației acestora, dacă au beneficiat de prevederile art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În vederea întocmirii dosarelor prevăzute de art. 96din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este nevoie de măsuri de alocare a personalului ANP în cadrul compartimentelor responsabile pentru această procedură, din cadrul locurilor de deținere. De asemenea, pentru soluționarea cererilor de liberare condiționată în cazurile prevăzute la art. IV din proiect, se pot delega sau detașa la instanțele competente judecători din cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel învecinate.

Prevederile noului act normativ se vor aplica în mod corespunzător minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție sau în centre educative, precum și minorilor care au executat pedepse în penitenciare potrivit Codului penal din 1968 și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centrele de detenție, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, putându-se dispune înlocuirea măsura internării cu măsura educativă a asistării zilnice.

În cazul în care persoanele private de libertate au reclamat încălcarea art. 3 din Convenție datorită nerespectării standardelor de detenție prin raportare la spațiul alocat, anterior intrării în vigoare a legii, prin plângeri formulate la judecătorii de supraveghere a privării de libertate, în cauze aflate pe rolul organelor judiciare naționale, prin cereri formulate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, acestora li se va aplica prezenta lege.

Astfel, persoanele private de libertate menționate pot obține  beneficii potrivit art.95din Legea nr. 254/2013, dacă este cazul, numai pentru perioada ulterioară pronunțării soluțiilor judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, hotărârilor judecătorești sau hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește intrarea în vigoare a acestui act normativ, aceasta a fost concepută etapizat, astfel:

În termen 45 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, Ministrul Justiției va adopta ordinul prevăzut la art. 962 alin.(7) din Legea nr. 254/2013, privind consemnarea perioadelor de detenție și a condițiilor existente prin raportare la criteriu spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut .

Legea  va intra în vigoare la 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția dispozițiilor articolului care prevede adoptarea ordinului privind consemnarea perioadelor de detenție și a condițiilor existente prin raportare la criteriu spațiu mai mic sau egal cu 3mp/deținut, care va intra în vigoare la 5 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Calcularea părții din durata pedepsei considerată ca executată în compensarea condițiilor necorespunzătoare este o măsură temporară care  își va înceta aplicarea la 31 decembrie 2022, când potrivit, Memorandumului privind ”Aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune”, vor fi create noi locuri de cazare în sistemul penitenciar.

 

3. Alte informații  
 

Secțiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

 

 

1.Impactul macroeconomic

 

Nu este cazul

11. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat Nu este cazul
2. Impactul asupra mediului de afaceri Nu este cazul.
3. Impactul social  
4. Impactul asupra mediului Nu este cazul
5. Alte informații Nu este cazul
 

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

 

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani
1 2 3 4 5 6 7
 

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit;

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale,

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat

(i) contribuții de asigurări

 

 

         
 

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care

           
a) buget de stat, din acesta:            
(i) cheltuieli de personal            
(ii) bunuri şi servicii            
b) bugete locale            
(i) cheltuieli de personal            
(ii) bunuri şi servicii            
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:            
(i) cheltuieli de personal            
(ii) bunuri şi servicii            
3. Impact financiar, plus/minus, din care:            
a) buget de stat            
(i) cheltuieli de personal            
(ii) bunuri şi servicii            
b) bugetele locale            
4. Propuneri pentru acoperirea creșterii bugetare            
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare            
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificării veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare  
 

7. Alte informații

 
 

Secțiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

 

 

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b) Ordinul ministrului justiției pentru aprobarea Normelor privind  consemnarea perioadelor de detenție și a condițiilor existente prin raportare la criteriul spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut

 

11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice Nu este cazul

 

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare  
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare Nu este cazul

 

 

 

4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene  
5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente  
6. Alte informații Nu este cazul
 

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

 

1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate

 

Proiectul de act normativ a fost afișat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

 

2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de proiectul actului normativ Nu este cazul.
3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative Nu este cazul.

 

 

 

 

 

 

4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente Nu este cazul.
5. Informații privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării

c) Consiliul Economic și Social

d) Consiliul Concurenței

e) Curtea de Conturi.

Este necesar avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Superior al Magistraturii.
6. Alte informații Nu este cazul
 

Secțiunea a 7-a

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ

 

1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ Proiectul de act normativ a fost afișat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

 

 

2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice

 

Nu este cazul.

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Alte informații Nu este cazul
 

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

 

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente  
2. Alte informații Nu este cazul.

 

 

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege de modificare și completare a legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

 

 

Raluca Alexandra PRUNĂ

 

 

MINISTRUL JUSTIȚIEI

 

 

 

 

AVIZĂM FAVORABIL:

 

 

 

MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

 

 

Lazăr COMĂNESCU

 

MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE

 

 

Anca Dana DRAGU

 

 

[1] István Gábor KOVÁCS v. Hungary (no. 15707/10, judgment of 17/01/2012); SZÉL v. Hungary (no.30221/06, judgment of 07/06/2011); ENGEL v. Hungary (no. 46857/06, judgment of 20/05/2010); CSÜLLÖG v. Hungary (no. 30042/08, judgement of 7/06/2011); FEHÉR v. Hungary (no. 69095/10, judgment of 02/07/2013); HAGYÓ v. Hungary (no. 52624/10, judgment of 23/04/2013); Lajos VARGA (no. 14097/12, judgment of 10 March 2015); Tamás Zsolt LAKATOS (no. 45135/12, judgment of 10 March 2015); Gábor TÓTH (no. 73712/12, judgment of 10 March 2015); László PESTI (no. 34001/13, judgment of 10 March 2015). Attila FAKÓ (no. 44055/13, judgment of 10 March 2015); Gábor KAPCZÁR (no. 64586/13, judgment of 10 March 2015)

[2] Neshkov and Others v. Bulgaria (Applications nos. 36925/10, 21487/12, 72893/12, 73196/12, 77718/12 and 9717/13; 27 January 2015) (pilot judgment) and Kehayov v. Bulgaria group of cases (Application 2No. 41035/98; 18 January 2005), Doc. DHDD(2016)25 of 12 January 2016

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

 

Art. I.

Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

 

”1. La articolul 45 după alineatul (8) se introduce un alineat nou, alin.(9), cu următorul cuprins:

(9) Se interzice aprobarea cererii persoanei condamnate care execută o pedeapsă privativă de libertate într-un spațiu corespunzător de transfer, pentru motive personale, într-un spațiu necorespunzător prin raportare la art. 951.

 

  1. La articolul 95 se introduce un nou articol, art.951, cu următorul cuprins:

 

„Compensarea în cazul cazării  într-un spațiu necorespunzător Art. 951.- (1) În vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată.

(2) În sensul prezentului articol, se consideră cazarea  unei persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate într-un spațiu necorespunzător, cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut, care se calculează prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv, potrivit evidențelor proprii fiecărui loc de deținere.

(3) În sensul prezentului articol, nu se consideră cazare într-un spațiu necorespunzător ziua sau perioada în care persoana a fost:

a) internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în  spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății;

b) în tranzit;

c) transportată în vederea transferului între locurile de deținere.

(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri.

(5) Reducerea fracțiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza zilelor considerate ca executate în compensarea cazării  într-un spațiu necorespunzător nu poate fi revocată.

(6) Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării  într-un spațiu necorespunzător se calculează începând cu 24 iulie 2012.”

 

  1. 3. După articolul 961 se introduce un nou articol, art. 962, cu următorul cuprins:

   

„Procedura calculării părții din durata pedepsei considerată ca executată în compensarea cazării  într-un spațiu necorespunzător Art. 962. – (1) În vederea calculării părții din durata pedepsei considerate ca executate, ca formă de compensare a executării pedepsei într-un spațiu necorespunzător potrivit art. 951, serviciul sau biroul regim penitenciar, împreună cu serviciul sau biroul evidență din cadrul locului de deținere este obligat să întocmească o fișă individuală care să cuprindă perioadele de detenție și condițiile existente prin raportare la criteriul spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut în respectivul loc de deținere și, după caz, în toate locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor în care a mai fost cazat deținutul.

(2) În vederea întocmirii fișei prevăzute la alin.(1) serviciul sau biroul regim penitenciar, împreună cu serviciul sau biroul evidență poate solicita orice informații sau înscrisuri de natură să clarifice situația condamnatului, comunicarea acestora de către instituțiile care le dețin efectuându-se de urgență.

(3) Serviciul sau biroul regim penitenciar solicită, totodată, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Justiției, altor unități de deținere,  Ministerului Finanțelor Publice sau, după caz, Ministerului Afacerilor Externe – Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului comunicarea de informații privind acordarea de despăgubiri de către instanțele naționale sau, după caz, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(4) Serviciul sau biroul regim penitenciar întocmește un dosar pentru fiecare persoană condamnată, cuprinzând cel puțin următoarele documente:

a) fișă individuală prevăzută la alin.(1);

b) adresele privind comunicarea unor informații sau înscrisuri, solicitate potrivit alin.(2);

c) răspunsurile instituțiilor cu privire la solicitările de comunicare a unor informații sau înscrisuri;

d) informațiile privind acordarea de despăgubiri de către instanțele naționale sau de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(5) Dosarul prevăzut la alin.(4) se transmite comisiei pentru liberare condiționată.

(6) În cazul transferului deținutului ulterior începerii procedurii administrative de calcul a părții din durata pedepsei considerate ca executate, ca formă de compensare a executării pedepsei într-un spațiu necorespunzător potrivit art. 951, competența de întocmire a dosarului prevăzut la alin.(4) revine:

a) serviciul sau biroul regim penitenciar, împreună cu serviciul sau biroul evidență din cadrul locului de deținere din care a fost transferat deținutul, în cazul în care transferul este dispus în temeiul dispozițiilor art. 45 alin.(3) teza a doua și alin.(6);

b) serviciul sau biroul regim penitenciar, împreună cu serviciul sau biroul evidență din cadrul locului de deținere de destinație, în cazul în care transferul este dispus în temeiul dispozițiilor art. 45 alin.(1), (2) și (3) teza întâi.

(7) Consemnarea perioadelor de detenție și a condițiilor existente prin raportare la criteriul spațiu mai mic sau egal cu 3 mp/deținut se va face potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiției.”

 

  1. La articolul 97, după alineatul (13) se introduce trei noi alineate, alineatele (14)-(16), cu următorul cuprins:

(14) La propunerea comisiei pentru liberare condiționată, cuprinsă într-un proces-verbal motivat, ce se transmite judecătoriei competente se anexează fișa individuală prevăzută la art. 962 alin.(1), precum și o declarație pe proprie răspundere a persoanei condamnate cu privire la existența sau inexistența pe rolul unei instanțe naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei cereri cu privire la încălcarea art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din cauza nerespectării condițiilor de detenție prin raportare la spațiul alocat.

(15) Instanța examinează și rezolvă, din oficiu, referitor la persoana condamnată, orice aspecte necesare soluționării cauzei.

(16) Propunerile și cererile de liberare condiționată se soluționează de urgență și cu precădere

(17) În cazul în care se dispune liberarea condiționată și din declarația pe proprie răspundere a persoanei condamnate rezultă existența pe rolul unei instanțe naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei cereri cu privire la încălcarea art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din cauza nerespectării condițiilor de detenție prin raportare la spațiul alocat, instanța dispune informarea despre aceasta a respectivelor instanțe naționale, precum și, după caz, a Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”

 

Art. II.

În completarea prevederilor art. 100 din Codului penal, în calculul fracțiunilor de pedeapsă avute în vedere la liberarea condiționată se ține cont, pe lângă pedeapsa considerată executată pe baza muncii prestate și de pedeapsa considerată ca executată prin aplicarea prevederilor art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

Art. III.

(1) Persoanele condamnate internate în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în  spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, aflate în tranzit ori transportate în vederea transferului între locurile de deținere, precum și cele cazate într-un spațiu mai mare de 3 mp/deținut și care apreciază că sunt afectate și de alte condiții care, cumulate, sunt de natură a determina încălcări ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, se pot adresa, după caz, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, respectiv instanțelor civile de judecată.

(2) Persoanele care au fost puse în libertate la expirarea duratei pedepsei închisorii deși au fost propuse pentru liberare condiționată cu luarea în considerare a art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal se pot adresa instanțelor civile.

 

Art. IV.

(1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru toate persoanele private de libertate aflate în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se vor întocmi dosare potrivit art. 962 alin.(1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și se vor sesiza, de îndată, potrivit legii, comisiile pentru liberare condiționată, respectiv se vor încunoștința persoanele deținute cu privire la zilele considerate ca executate potrivit art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Comisiile pentru liberare condiționată analizează, în vederea propunerii pentru acordarea liberării condiționate:

  1. a) persoanele private de libertate aflate în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru care fracțiunile prevăzute de Codul penal s-au împlinit ca urmare a compensării cazării într-un spațiu necorespunzător, potrivit 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, indiferent de regimul de executare a pedepsei stabilit;
  2. b) persoanele private de libertate aflate în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru care fracțiunile prevăzute de Codul penal s-au împlinit anterior intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de termenele, stabilite anterior, de reexaminare a situației acestora, dacă au beneficiat de prevederile 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

Art. V.

(1) În vederea întocmirii dosarelor prevăzute la art. 96din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, directorul locului de deținere este obligat să asigure personalul necesar în cadrul serviciilor sau birourilor prevăzute art. 962 alin.(1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Necesarul de personal prevăzut la alin.(1) poate fi acoperit și prin delegare sau detașare, în condițiile legii, precum și prin desfășurarea activității pe perioadă determinată în aceste servicii sau birouri de către personalul din alte structuri/compartimente ale aceleiași unități.

 

Art. VI.

Pentru soluționarea cererile de liberare condiționată în cazurile prevăzute la art. IV se pot delega la instanțele în a căror circumscripție se află locuri de deținere sau centre educative ori de reeducare, pe un termen de cel mult 6 luni, judecători din cadrul judecătoriilor, tribunalelor şi curților de apel învecinate.

 

Art. VI.

Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție sau în centre educative, precum și minorilor care au executat pedepse în penitenciare potrivit Codului penal din 1968 și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centrele de detenție, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, putându-se dispune înlocuirea măsura internării cu măsura educativă a asistării zilnice.

 

Art. VII.

(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele condamnate care se află în executarea unei pedepse privative de libertate au reclamat încălcarea art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din cauza nerespectării standardelor de detenție prin raportare la spațiul alocat prin:

  1. plângeri formulate la judecătorii de supraveghere a privării de libertate;
  2. cauze aflate pe rolul organelor judiciare naționale;
  3. cereri formulate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

(2) În cazul în care judecătorii de supraveghere a privării de libertate, instanțele naționale sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului au admis cererile, constatând încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale prin raportare la nerespectarea standardelor de detenție față de spațiul alocat şi au soluționat cererile prin acordarea unei despăgubiri sau a unei alte forme de remediere a situației semnalate, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele private de libertate pot obține beneficii potrivit art. 951 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, dacă este cazul, numai pentru perioada ulterioară pronunțării soluțiilor judecătorilor de supraveghere a privării de libertate,  hotărârilor judecătorești sau hotărârilor  Curții Europene a Drepturilor Omului.

Art. VIII.

(1) În termen 45 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministrul Justiției adoptă ordinul prevăzut la art. 962 alin.(7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Prezenta lege intră în vigoare la 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor alin. (1) al prezentului articol și art. V, care intră în vigoare la 5 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. IX.

Articolul 951 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal își încetează aplicarea la 31 decembrie 2022.

 

Art. X.

Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, l, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

About Post Author

Robert Williams

%d bloggers like this: