Justice News

Romania: Discursul Procurorului General al Romaniei la bilantul Ministerului Public pentru anul 2017


Nr. 464/VIII-3/2018                                                                                                   7 martie 2018

 

DISCURSUL DOMNULUI AUGUSTIN LAZĂR, PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, LA PREZENTAREA RAPORTULUI DE ACTIVITATE AL MINISTERULUI PUBLIC PENTRU ANUL 2017

 Bilanțul Ministerului Public pe anul 2017 se desfășoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri și Anului european al patrimoniului cultural (proclamat prin Decizia Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017). În acest context, se înscrie publicarea recentă, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, a lucrării ,,Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural”. Este prima lucrare științifică din România dedicată acestui domeniu, un adevărat ghid în materie pentru colegii noștri.

Publicarea raportului privind activitatea desfășurată în anul 2017 de Ministerul Public permite evidențierea unor premise solide și cu proiecție pentru viitor ale unei viziuni noi, moderne, integratoare care pornește de la asumarea rolului constituțional al procurorului și are ca rezultat îndeplinirea unui act de justiție la standarde europene.

Intrarea în anul în care națiunea română sărbătorește Centenarul Marii Uniri permite constatarea că Ministerul Public român este parte activă a familiei europene și are preocupări în acord cu strategiile acesteia. Instituția s-a orientat spre asimilarea și aplicarea instrumentelor din strategiile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene sau promovate de Comisia Europeană, precum și de alte organisme internaționale care activează în domeniul protecției drepturilor omului.

Procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul și autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage și o mare responsabilitate. Atenția publică permanent și uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ținute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activității Ministerului Public.

În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuțiile legale, acționând pentru apărarea ordinii de drept și pentru protecția drepturilor și libertăților cetăţeneşti.

Prevederile constituționale și legale asigură în prezent în mod practic şi efectiv independența operațională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti. Aceasta permite ca principiul separaţiei și echilibrului puterilor în stat să fie respectat, în cadrul democrației constituționale. Independența procurorilor este menită să contribuie la edificarea unei justiţii eficiente şi echitabile care tratează după acelaşi standard statul şi individul. Acţiunile din ultimii ani ale procurorilor în combaterea marii corupţii, a abuzului în folosirea fondurilor publice şi a nesocotirii principiilor de atribuire a serviciilor de achiziţii publice se înscriu în această direcţie.

Pornind de la echilibrul care trebuie să caracterizeze relațiile dintre puterile statului, Ministerul Public a urmărit să coopereze loial şi în cadrul legal cu celelalte puteri. În acest context, este necesar a fi subliniată intervenţia Curţii Constituţionale care a fost chemată şi în 2017 să soluţioneze conflicte de natură constituțională între alte autorităţi publice şi Ministerul Public. Prin urmare, s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudențială a principiului cooperării loiale și respectului reciproc între puteri în lumina dispozițiilor art.1 alin.5 din Constituție. În context, menționăm cu titlu de exemplu decizia Curții Constituționale nr.611 din 3 octombrie 2017, care a consfințit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în limitele Constituției și legilor interne atunci când a apreciat că nu există cadru legal care să impună transmiterea către o comisie de anchetă parlamentară a unor dosare penale, indiferent de stadiul acestora.

Coordonatele majore ale activității procurorilor în anul 2017 au constat în volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deosebită dată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe şi abordarea multidisciplinară a cauzelor, unele din acestea cu reverberații în istoria recentă a României. Astfel, în anul 2017, procurorii au avut de soluționat 1.752.067 dosare, din care au soluționat 533.040 dosare, 59.839 de inculpați fiind trimiși în judecată (circa 3882 inculpați minori), din care arestaţi preventiv 6092. Din numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată, 20.380 au săvârşit infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, din care, mai mult de jumătate pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Au fost achitați  definitiv 1036 inculpați, din care 123 ca urmare a dezincriminării (1,7% din inculpații trimiși în judecată).

Din analiza datelor statistice rezultă următoarele aspecte îngrijorătoare privind violența în familie: 1491 inculpați au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de violență în familie (2,5% din totalul inculpaților trimiși în judecată).

Copii victime ale părinților:

  • 223 victime ale infracțiunilor contra persoanei, din care 162 minori;
  • 62 victime ale omorului (tentativă și faptă consumată) din care 28 minori;

  • 57 victime ale lovirilor sau altor violențe din care 31 minori;

  • 44 victime ale violului, din care 37 minori;

  • 622 victime ale abandonului de familie, din care 557 minori.

Frați și surori victime:

132 victime ale infracțiunilor contra persoanei, din care 18 minori;

  • 43 victime ale omorului (tentativă și faptă consumată) ;
  • 68 victime ale lovirilor sau altor violențe;

  • 14 victime ale violului, din care 12 minori.

  • Sunt reprezentative următoarele cauze penale soluționate în anul 2017:

    • cauza având ca obiect fapte săvârșite de membrii comisiei pentru acordarea titlului de Luptător în Revoluție care au avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 14.047.085 lei, reprezentând indemnizațiile acordate revoluționarilor, plătite de către casele județene de pensii;
  • dosarul HEXI PHARMA, în care s-a reținut că societatea comercială menționată a produs și comercializat către numeroase unități sanitare produse biocide neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide;

  • cauza cunoscută sub denumirea de ,,tezaurele antice”, privind valorificarea și reciclarea de bunuri sustrase din siturile arheologice monument istoric; în acest dosar, este de menționat recuperarea pentru patrimoniul cultural național a două tabulae din bronz, cunoscute ca fiind Constituția de la Troesmis, Dobrogea sau Lex Municipii Troesmensium, datate la 170 d.Hr., reprezentând cel mai vechi document epigrafic și legislativ descoperit pe teritoriul României, unul dintre cele mai vechi din Europa;

  • în cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, reținându-se că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice. Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a 1388 de persoane și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1250 de persoane.

  • Această cauză a fost pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului și a fost monitorizată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei. Prin Decizia din 7 iunie 2017, Comitetul Miniștrilor a apreciat eforturile depuse de procurorii militari români pentru soluționarea cauzei, care s-a finalizat prin trimitere în judecată (la 12.06.2017, dosar nr. 47/P/2014 al Secției Parchetelor Militare).

    Direcțiile strategice de acțiune ale Ministerului Public în cursul anului 2017 au fost următoarele:

    1. a) investigarea infracţiunilor de corupţie, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane/conflict de interese, infracțiunilor contra patrimoniului cultural şi natural, contra mediului şi a fondului forestier;
    2. b) recuperarea produsului infracțional – element central al unei justiţii restaurative; cooperarea autorilor prin acorduri de recunoaștere a vinovăției (în anul 2017, 2501 inculpați față de 2242 inculpați în anul 2014; în anul 2017, numărul inculpaților față de care s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției reprezintă 4,2% din numărul total al inculpaților trimiși în judecată);
    3. c) cooperarea judiciară internaţională;
    4. d) formarea unui corp profesional cu înaltă ţinută etică.

    Totodată, în conformitate cu prevederile legale, procurorii au acționat pentru protejarea drepturilor minorilor. Au fost derulate, în mod corelativ, demersuri pentru punerea în practică a unui mecanism de protecţie a persoanelor aflate în situații vulnerabile, sens în care a fost emis Ordinul nr.144/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Iniţiativa face parte din planul de măsuri pentru punerea în executare a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care s-a constatat ineficienţa protecţiei acordate de autorităţi persoanelor cu dizabilităţi psihice aflate în facilităţi rezidenţiale şi urmăreşte crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York la 13 decembrie 2006 şi ratificată prin Legea nr.221/2010.

    A continuat şi în anul 2017 activitatea de analizare şi uniformizare a practicii judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât şi în materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

    În aria de interes a Ministerului Public, în vederea facilitării actului de urmărire penală şi accesului procurorilor la informație, s-a aflat şi în anul 2017 promovarea unei strategii de interacțiune cu diverşi parteneri prin intermediul încheierii unor protocoale de colaborare. Din această categorie, menționăm protocoalele de colaborare perfectate cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Ministerul Mediului, iar recent a fost încheiat un acord de colaborare cu Greenpeace România.

    Este de subliniat contribuția Ministerului Public la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016 -2020, prin participarea reprezentanților Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la platforma instituțiilor judiciare din cadrul acesteia, precum și prin prezența activă la implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020.

    Cu referire la acest document, este de remarcat și participarea masivă a procurorilor de la toate unitățile Ministerului Public, voluntari ai parteneriatului justiție-educație, la orele de educație juridică desfășurate la unitățile de învățământ preuniversitar, în baza Protocolului de colaborare privind educația juridică, încheiat în luna iunie a anului trecut între Ministerul Justiției, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, la care au aderat ulterior toate profesiile juridice.

    O altă inițiativă care trebuie subliniată constă în derularea în perioada noiembrie 2017-iunie 2018 a proiectului intitulat „Protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală”. Acesta are ca obiective generale: întărirea capacității instituționale a Ministerului Public raportat la standardele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; diminuarea numărului de condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; creșterea nivelului de pregătire profesională a procurorilor cu privire la standardele europene de protecție a drepturilor omului; aprofundarea standardelor naționale de protecție a drepturilor omului; stabilirea unor bune practici privind metode și mijloace de anchetă penală menite să prevină încălcarea drepturilor omului în timpul urmăririi penale.

    Printre lectori se află formatori ai Institutului Național al Magistraturii, Agenții Guvernamentali pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului și pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invitați din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”.

    Proiectul prevede organizarea vizitelor unor procurori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, întâlniri cu președintele și judecătorii acestei instanțe europene, inclusiv cu judecătorul român al Curții de la Strasbourg.

    A continuat realizarea obiectivelor stabilite printr-un alt proiect, demarat în 2016 și cunoscut generic sub denumirea Justiția verde. Acesta urmărește să acorde prioritate instrumentării cauzelor privind acte infracționale care afectează mediul înconjurător, prin crearea unei rețele de procurori specializați care beneficiază de sprijinul unor experți în domeniu. Cel mai nou demers în acest proiect se referă la crearea unei linii verzi spre o adresă de e-mail la care cetățenii pot semnala fapte care aduc atingere mediului.

    Pentru modernizarea Ministerului Public la confluența cu era digitală, precum și pentru realizarea în condiţii de calitate a actului de urmărire penală, Ministerul Public a derulat şi în anul 2017 o intensă activitate de implementare a proiectelor cu finanțare externă.

    În acest context, se detașează două proiecte  în valoare de 70 mil. lei pe care, în calitate de autoritate contractantă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie le-a inițiat în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020, astfel: Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53 şi, respectiv Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând percheziţiile informatice – SIPOCA 54. Obiectivele generale ale celor două proiecte rezidă în esență în eficientizarea managementului dosarului penal, prin implementarea unui sistem informatic modern pentru realizarea înregistrărilor audiovideo, precum şi prin elaborarea unei metodologii de lucru privind percheziția informatică alături de formarea profesională a specialiştilor şi achiziţii de echipamente hardware şi software.

    În perioada 4-29 septembrie 2017, s-a desfășurat controlul Inspecției Judiciare, având ca obiect eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Principalele concluzii ale raportului de control au pus în evidență asumarea și îndeplinirea în mod corespunzător a funcțiilor de planificare, organizare, coordonare, control și reprezentare. Au fost subliniate îmbunătățirea activității de urmărire penală în cauzele complexe prin implicarea unor echipe operative (task force) coordonate de procurori și alcătuite din polițiști specializați, consiliați de experți în domeniu, precum și asigurarea unui sistem informațional care să permită un flux de informații necesar luării deciziei judiciare. A fost diversificată și planificată componenta de control, avându-se în vedere domeniile prioritare din activitatea parchetelor și alte obiective legate de respectarea standardelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în ancheta efectivă.

    Pornind de la premisele menționate anterior, prioritățile Ministerului Public pentru anul 2018, pot fi prezentate în mod sintetic, după cum urmează:

    • furnizarea unui serviciu public profesionist prin îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate, caracterizat prin administrarea cu celeritate a probelor conform legii, respectarea dreptului la apărare și a principiului prezumției de nevinovăție;
  • consolidarea progreselor în activitatea de combatere a corupției, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, evaziune fiscală, spălarea banilor, a infracțiunilor împotriva mediului, patrimoniului cultural și natural, silvice și recuperarea produsului infracțional;

  • promovarea standardelor europene în ceea ce privește respectarea și apărarea drepturilor omului, protecția minorilor și a victimelor infracțiunilor;

  • consolidarea unui corp de procurori integri.

  • Dragi colegi, în încheiere, doresc să vă felicit pentru activitatea meritorie desfășurată în anul 2017 și să vă urez succes în anul 2018.

     

    Advertisements

    Categories: Justice News

    Leave a Reply

    Please log in using one of these methods to post your comment:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

    Google+ photo

    You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

    w

    Connecting to %s

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.