Advertisements

Robert Williams: ,,Politele de asigurare ale magistratilor romani vor fi o sursa inestimabila de santaj si polite personale platite”

Catre:  

 

                                                                     Consiliul Superior al Magistraturii

                        Doamnelor si Domnilor, Distinsi Membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

 

Agentia Britanica de Stiri News247WorldPress acreditata din anul 2015 la Consiliul Superior al Magistraturii doreste sa va faca cunoscute observatiile cu privire la ,, Norme privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor”

 

Intentia lamuririi aspectului privind cine despagubeste in cazul unor condamnari sau alte probleme din aceasta sfera  este binevenita mai intai pentru linistea justitiabililor cat si o lamurire a intregii Societati Romanesti.

Efectele pozitive ale acestui demers sunt si pot fi neprevazute, enumaram doar cateva cu precadere din sfera politica (dezbateri si blocaje institutionale)unde condamnarile Romaniei la diferite instante internationale ar putea fi acoperite din polita sau politele magistratilor fara a mai fi necesare dezbateri asa cum au existat si exista atat de paroxist in toate mediile de comunicare.

Pana la data punerii in dezbatere  a demersului initiat de catre dumneavoastra nu am constatat o mediatizare locala sau centrala, in afara   unui post tv care a prezentat pe scurt acest demers…nu a prezentat un interes .

Fireste ca la prima  vedere priveste doar pe magistrati aceasta dezbatere intr-un procent mai mare decat pe justitiabili.

Distinsi membri…dorim sa subliniem aspecte negative si posibile probleme intampinate  in demersul dumneavoastra de a da magistratilor prin acesta dezbatere un sentiment de liniste insa dinpotriva sunt doar partiale.

  1. Cadrul legal din Romania cu privire la Asigurari este unul pestrit si anume ca oferta este una de monopol, instabila si predictibila catre scumpiri nejustificate. Au avut loc proteste repetate, dialoguri cu Autoritatea de Supraveghere si lista continua.
  2. Cu rezervele de rigoare ,personalul din societatile de asigurare este extrem de instabil ca resursa umana ceea ce ar fi un motiv de securitate pentru datele din dosarul fiecarui magistrat.
  3. Cele mai multe companii asa cum reputatia acestora din ultimii ani au ridicat foarte multe probleme asiguratilor fie vorba de un RCA sau a unei alte profesii fapt pentru care observam un posibil impediment in pastrarea confidentei si a despagubirilor platite catre terti inclusiv statul roman.
  4. Personalul acestor companii sunt in cea mai mare parte fara studii superioare ,fara pregatire cyber ori anticoruptie comparativ cu standardele ce se impun in astfel de situatii.
  5. La nivel local va fi o batalie pentru politele magistratilor insa nu acest aspect este important ci unul extrem de vital: ACCESUL LA DATELE MAGISTRATILOR

 

Accesul la datele magistratilor poate fi extrem de facil daca comapniile de asigurari nu au standarde ridicate anticoruptie si nu pot administra astfel de date.

Reamintim faptul ca  Inspectia Judiciara , Consiliul Superior al Magistraturii au tinut sub control extrem de eficient acest acces la dosarele fiecarui magistrat tocmai pentru a nu fi exploatate negativ de oricine ar avea un astfel de interes.

In aceste conditii  demersul dumneavoastra desi este unul pozitiv de transparenta, daca nu este manageriat si negociat ,urmarit ca implementare si perfectare, magistratii romani nu vor avea garantii ca scopul este atins.

Ar putea exista  surprize financiare, ar putea exista procese intentate, ar putea conduce la o repulsie a magistratilor fata de acest demers si mai rau scopul declarat de buna credinta sa fie unul de exploatare financiara a magistratilor de catre companiile de asigurari ori alte parti.

In aceste demersuri Inspectia Judiciara cat si alte institutii vor avea un rol important in  ,,sinceritatea si acuratetea cazierului” luat in calcul de catre asigurator.

Rugam analizarea  draconica si  garantii la fel de draconice din partea companiilor de asigurari ca nici un fel de bresa ori scurgere de informatii/ alte situatii negative/ ar putea vulnerabiliza si mai mult si asa fragila liniste personala si profesionala a magistratilor.

 

Norme privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor

 

 

Art. 1 – Prezentele norme stabilesc condițiile, termenele și procedura pentru asigurarea de răspundere civilă profesională a judecătorilor și procurorilor, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

Art. 2 – (1) Răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care nu mai sunt în funcţie, poate interveni pentru eroarea judiciară cauzată în exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în condițiile legii.

(2) Fiecare judecător și procuror este obligat să se asigure profesional, prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională pentru riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu gravă neglijenţă, conform legii.

(3) Contractul de asigurare de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu rea-credință.

(4) Judecătorii și procurorii eliberați din funcție până la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot încheia contracte de asigurare de răspundere civilă profesională pentru evenimentele şi riscurile produse într-o perioadă anterioară, convenită cu asigurătorul.

 

Art. 3 – În înțelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii:

  1. a) asigurat: persoana care îndeplinește sau a îndeplinit funcția de judecător sau procuror, în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) asigurător: societatea de asigurare autorizată în condițiile legii să practice clasa de asigurări de răspundere civilă generală;
  3. c) beneficiar al despăgubirii: Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice;
  4. d) contractant: persoana care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională şi se obligă faţă de asigurător să plătească sau, după caz, să rețină și să vireze primele de asigurare în cuantumul şi la termenele precizate în contract; contractant poate fi asiguratul, în cazul în care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională individual, sau instanța ori parchetul cu personalitate juridică, în cazul în care contractul se încheie de către această instituție în numele și pentru angajații care au obligația legală să încheie asigurarea de răspundere civilă profesională, urmând a reține și vira primele de asigurare;
  5. e) contractul de asigurare : contractul prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în cuantumul şi la termenele convenite, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;
  6. f) perioada retroactivă: perioada maximă, cu începere de la o dată exactă de referință, anterioară intrării în vigoare a poliţei de asigurare, în care se pot produce evenimentele asigurate;
  7. g) despăgubire: plata sumei datorate de către asigurător, în cazul producerii riscului asigurat, potrivit condiţiilor contractului de asigurare, în scopul reparării prejudiciului;
  8. h) franşiză: partea din prejudiciu, stabilită ca valoare fixă sau ca procent din despăgubirea totală, care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului;
  9. i) grava neglijență: nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, a normelor de drept material ori procesual, de către judecător sau procuror;
  10. j) limita de despăgubire: suma maximă prevăzută în contractul de asigurare pe care asigurătorul o plăteşte în caz de producere a riscului asigurat;
  11. k) obiectul asigurării: răspunderea civilă profesională a judecătorului sau procurorului pentru despăgubirile pe care este obligat să le plătească prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres a statului;
  12. l) perioada de asigurare: intervalul de timp pentru care asigurătorul încasează prima de asigurare şi preia răspunderea pentru consecinţele producerii riscului asigurat, corespunzător următoarelor tipuri de acoperire a riscurilor:

(i) producerea prejudiciului – acel tip de acoperire a evenimentelor produse în perioada de valabilitate a poliţei, precum şi a consecinţelor directe ale acestora, manifestate ulterior expirării poliţei, dacă au fost cauzate în mod cert de acele evenimente petrecute în perioada de valabilitate a poliţei şi dacă persoana prejudiciată îşi valorifică pretenţiile de despăgubire în termenul de prescripție;

(ii) avizarea prejudiciului– – acel tip de acoperire a pretenţiilor de despăgubire formulate în scris împotriva asiguratului în perioada de valabilitate a poliţei, chiar dacă acestea au fost determinate de fapte săvârşite într-o perioadă retroactivă; data daunei este data când a fost formulată în scris cererea de despăgubire împotriva asiguratului;

  1. m) prejudiciu: dauna evaluată în suma de bani stabilită prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de stat împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat eroarea judiciară în exercitarea funcției cu gravă neglijență, indiferent de titlul cu care aceasta a fost acordată în acţiunea directă a persoanei prejudiciate împotriva Statului Român;
  2. n) prima de asigurare: suma datorată de asigurat, prevăzută în contractul de asigurare, în schimbul asumării riscului de către asigurător;
  3. o) rea-credinţă: încălcarea cu ştiinţă de către judecător sau procuror a normelor de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane;
  4. p) riscul asigurat: evenimentul viitor, posibil, dar incert, pentru ale cărui consecinţe se încheie contractul de asigurare.

 

Art. 4 – (1) Contractul de asigurare se încheie pe o perioadă de 12 luni, dacă părțile nu au stabilit o altă durată. Contractul de asigurare poate fi încheiat şi pentru o perioadă de mai mulţi ani. Dovada încheierii contractului de asigurare se face prin polița de asigurare, care poate fi emisă inclusiv prin mijloace electronice.

(2) Plata primelor de asigurare se face de către judecător sau procuror, integral sau în rate, conform acordului dintre asigurat şi asigurător. Contractul de asigurare produce efecte şi în cazul în care rata primei de asigurare nu a fost plătită la termenul convenit, dacă asigurătorul nu şi-a exercitat dreptul de reziliere a contractului.

 

Art. 5 – (1) Contractul de asigurare se încheie individual de către judecătorul sau procurorul asigurat.

(2) Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, și de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele și pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menționată într-un tabel anexat la poliță, cu precizarea limitelor de răspundere și a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opțiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reține și virează primele de asigurare în numele și pentru fiecare persoană asigurată.

(3) În cazul în care se intenţionează încheierea contractului de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică, în numele și pentru fiecare persoană asigurată, alegerea asigurătorului şi a ofertei de asigurare ce va face obiectul contractului se realizează printr-o procedură transparentă, cu consultarea tuturor judecătorilor sau procurorilor din cadrul instanţei sau parchetului respectiv.

(4) În cazul în care pe parcursul derulării contractului de asigurare intervine detașarea, delegarea, transferul sau promovarea judecătorului sau, după caz, a procurorului asigurat, contractul continuă să îşi producă efectele, iar instanţa, parchetul sau, după caz, instituţia la care acesta urmează să îşi desfăşoare activitatea reţine şi virează primele de asigurare, în urma informării acestora.

 

Art. 6 –  Dovada contractului de asigurare se depune la compartimentul de resurse umane al angajatorului, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia.

 

Art. 7 – Drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege, prin prezentele norme și prin contractul de asigurare.

 

Art. 8 – (1) În limitele sumei asigurate stabilite prin acordul părților, asigurarea acoperă prejudiciul constatat prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat erori judiciare în exercitarea funcției cu gravă neglijență, precum şi cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, conform art. 2223 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În condiţiile alin. (1), asigurătorul suportă prejudiciul cauzat de asigurat prin erorile judiciare săvârşite în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare, inclusiv consecinţele directe ale acestora produse ulterior expirării poliţei, precum şi pretențiile de despăgubire formulate împotriva asiguratului de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în perioada de valabilitate a poliţei, determinate de erori judiciare săvârşite de asigurat într-o perioadă retroactivă, convenită de părţi.

 

Art. 9 – La încheierea contractului de asigurare, asiguratul îl informează pe asigurător de existența oricărei acțiuni în regres exercitată împotriva sa în condițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată pe rolul instanțelor, precum şi de existenţa unor hotărâri definitive pronunţate anterior în acţiuni în regres de acest fel, în ultimii 3 ani.

 

Art. 10 – (1) Asiguratul notifică asigurătorul imediat ce a fost legal citat în litigiul determinat de acţiunea în regres a statului și îi comunică ulterior o copie a hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cadrul acțiunii în regres, în cazul în care asigurătorul nu a fost parte în acest litigiu.

(2) În cazul producerii riscului asigurat, asiguratul îl informează pe asigurător de existența altor contracte de asigurare pe care le-a încheiat pentru același risc.

 

Art. 11 – În limitele sumei asigurate stabilite prin acordul părților, asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

 

Art. 12 – (1) Suma asigurată și primele de asigurare se stabilesc prin contractul de asigurare. Limita de despăgubire se poate stabili pentru întreaga perioadă asigurată, cumulat, pentru toate evenimentele asigurate intervenite pe durata de valabilitate a asigurării. Părțile pot negocia şi stabilirea unor sublimite de despăgubire pentru fiecare eveniment asigurat în parte.

(2) Părţile pot negocia clauze referitoare la franșiză, precum şi la alte elemente contractuale.

 

Art. 13 – În cuprinsul contractelor de asigurare se face trimitere expresă la regulile stabilite prin prezentele norme.

 

Art. 14 – Prevederile prezentelor norme se completează cu dispozițiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

 

Advertisements

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: