Curtea de Apel Tg.Mures: Comunicat privind cazul ,,Tandarei”

 

Curtea de Apel Tg. Mures

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Nr. 14/9.07.2020

INFORMARE DE PRESĂ

Având în vedere articolele succesive din mass-media cu privire la hotărârea judecătorească definitivă pronunţată în cauza denumită generic „cazul Ţăndărei”, precum şi prezentarea în mod repetat a unor afirmaţii eronate,

Având în vedere şi declaraţiile doamnei Giorgiana Hosu, în calitate de procuror-șef adjunct al DIICOT, făcute cu ocazia audierilor de la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de numire în funcţia de procuror-șef al DIICOT, când doamna procuror a fost întrebată de „cazul Țăndărei” şi a răspuns: „Cazul Țăndărei a fost finalizat prima oară în

În 2011 a fost restituit. În 2012 a fost din nou înaintat instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Nu mă aflu în postura și nu-mi permit să discut o hotărâre definitivă a instanței.  Trebuie  să  spun  că  până  la  pronunțarea  hotărârii  faptele  erau prescrise. (…) Repet, dosarul a stat pe rolul instanței din 2012 până în 2019. Faptele erau prescrise înaintea pronunțării”1,

Facem următoarele precizări, conform rolului comunicării publice în cadrul sistemului judiciar, şi anume acela de informare corectă a cetăţenilor cu privire la cazurile de interes public (rol prevăzut în Cap. II din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

197/2019 pentru aprobarea Ghidului de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media):

¨ Dosarul  a  fost  înregistrat,  iniţial,  pe  rolul  Tribunalului  Harghita,  la  data  de

30.07.2010,  sub  nr.  2483/96/2010.  Prin  Sentinţa  penală  nr.  8/19.01.2011,  instanţa  s-a desesizat şi a dispus, în baza art. 332 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea urmării penale. Prin Decizia penală nr. 75/8.02.2011 a Curţii de Apel Târgu- Mureş, această hotărâre a fost casată, dispunându-se rejudecarea cauzei.

¨ La data de 28.02.2011, dosarul a fost restituit de la Curtea de Apel Târgu-Mureş la

Tribunalul Harghita, iar prin Sentinţa penală nr. 76/1.04.2011 s-a dispus, din nou, în baza art.300 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea dosarului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea actului de sesizare, soluţie menţinută prin Decizia penală nr. 456/R/8.07.2011 a Curţii de Apel Târgu-Mureş.

¨ La data de 17.02.2012, Tribunalul Harghita a fost sesizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, dosarul fiind reînregistrat sub nr. 496/96/2012. Prin Sentinţa penală nr. 262/31.07.2012, s-a dispus, în baza art. 300 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea dosarului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea actului de sesizare. Prin Decizia

1https://ziare.com/stiri/magistrati/procurorii-propusi-pentru-numirea-la-sefia-marilor-parchete-sustin-interviurile- la-csm-1597153. În acelaşi sens, a se vedea: https://www.g4media.ro/csm-audiaza-candidatii-la-sefia-marilor- parchete-pe-fondul-controverselor-despre-georgiana-hosu.html;    https://jurnalul.antena3.ro/stiri/justitie/update-

  candidatii-la-sefia-marilor-parchete-audiati-la-csm-bologa-a-crescut-mult-numarul-achitarilor-835384.html              

penală nr. 1/R/3.01.2013, Curtea de Apel Târgu-Mureş a casat integral această hotărâre şi a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Harghita, pentru continuarea judecăţii.

¨ Dosarul  a  fost  restituit  Tribunalului  Harghita  la  data  de  16.01.2013,  pentru

continuarea judecăţii, fiind reînregistrat sub nr. 496/96/2012*.

¨ Prin Sentinţa penală nr. 6/12.02.2019, pronunţată de Tribunalul Harghita, s-a dispus achitarea celor 25 de inculpaţi de sub acuza săvârşirii infracţiunilor de trafic de minori şi spălare de bani. Cu privire la infracţiunea de constituire grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, s-a dispus achitarea a 8 dintre inculpaţi şi încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei, faţă de ceilalţi 17 inculpaţi.

¨ Prin Decizia penală nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş

– hotărâre definitivă –, s-a dispus achitarea tuturor inculpaţilor acuzaţi de comiterea infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani,

constatându-se că a intervenit prescripţia doar cu privire la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, reţinută în sarcina a 2 dintre inculpaţi.

Din datele concrete prezentate mai sus rezultă cu claritate că în cauza denumită generic

„Dosarul Ţăndărei” s-a dispus achitarea inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, din motivarea Deciziei penale nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu- Mureș, rezultând că faptele reţinute de parchet nu există. Contrar susţinerilor din mass-media, respectiv afirmaţiilor făcute din interiorul şi din afara sistemului judiciar, pentru aceste infracţiuni nu s-a reţinut intervenirea prescripţiei, prin hotărârea definitivă.

Astfel cum reiese din datele punctuale mai înainte prezentate, procedurile judiciare s- au derulat în perioada 2011 – 2019, însă această durată nu a fost determinată de tergiversarea cauzei de către instanţe, ci de împrejurări obiective care au avut alte cauze:

•  În cauză au fost trimişi în judecată un număr de 26 inculpaţi, doi dintre aceştia având domiciliul stabil în străinătate. În actul de sesizare a instanţei nu au fost indicate  părţi vătămate şi părţi responsabile civilmente, fiind propuşi spre audiere un număr de 158 martori, din care 4 martori cu identitate protejată. În apărare, inculpaţii au propus spre audiere 55 de martori. Dintre toţi martorii citaţi în cauză pentru a fi audiaţi de instanţă, 75 au fost plecaţi în străinătate, astfel cum rezultă din procesele verbale de executare a  mandatelor de aducere întocmite de organele de poliţie.

• Durata procedurilor în  faţa primei  instanţe, după sesizarea din  anul  2013,  a  fost determinată  şi  de  dificultăţile  repetate  în  îndeplinirea  procedurilor  de  citare,  în  cauză, numărul  părților  şi  participanților  depăşind  200  de  persoane,  precum  şi  de  necesitatea

respectării  elementelor  dreptului  la  un  unui  proces  echitabil,  invocate  pe  parcursul procesului.  Toate  aceste  aspecte  au  generat  dificultăţi  legate  nu  doar  de  audierea  celor chemaţi  în  faţa  instanţei,  ci  şi  de  citarea  şi  asigurarea  dreptului  la  apărare,  conform dispoziţiilor legale care se impuneau a fi respectate, distinct de aspectul social şi impactul mediatic al cauzei;

• Cauza a suferit mai multe amânări care au condus la prelungirea procedurii judiciare,

determinate de numărul mare al inculpaţilor şi al martorilor, de neprezentarea acestora la termenele de judecată, de lipsa apărătorilor inculpaţilor şi de formularea de către aceştia a unor cereri de amânare, precum şi de administrarea unui vast probatoriu. Judecătorul cauzei a luat măsurile legale ce se impuneau, inclusiv aplicarea amenzilor judiciare persoanelor aflate în culpă, în vederea soluţionării în termen rezonabil a procesului;

• Modul deficitar în care a fost întocmit rechizitoriul, cât şi complexitatea extrem de ridicată a cauzei;

• Judecătorul fondului a fost în situaţia de a efectua unele activităţi specifice urmăririi penale, respectiv a procedat la identificarea şi audierea unor presupuse victime ale traficului de minori pentru prima dată în faza judecăţii, dat fiind faptul că aceste proceduri/activităţi nu au fost realizate în cursul urmăririi penale.

Considerăm că denaturarea adevărului, prin acreditarea ideii în spaţiul public că inculpaţii ar fi scăpat de rigorile legii din cauza tergiversării judecării cauzei de către instanţă (afirmându-se că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, deşi s-a constatat că faptele nu existau), denaturare ce a provenit inclusiv de la vârful organului de urmărire penală ce a instrumentat cauza, este de natură a afecta imaginea justiţiei din România.

Redăm mai jos câteva pasaje din motivarea deciziei Curții de Apel Târgu-Mureș pe care le considerăm relevante și necesare pentru ca opinia publică să fie corect informată:

S-a constatat că autorii rechizitoriilor s-au limitat la o descriere mai mult decât sumară a activităţilor infracţionale, arătând în principal că „din probele administrate” sau

din declaraţiile martorilor” rezultă infracţiunile reţinute în sarcina fiecărui inculpat, fără a realiza însă şi o descriere amănunţită a acestor activităţi infracţionale şi a probelor sau declaraţiilor pe care se sprijină acuzarea pentru fiecare inculpat în parte (cu câteva excepţii ce vor fi analizate în continuare).

(…)  S-a  constatat  că  procurorul  de caz  nu  a  indicat  în  dispozitiv nici  măcar  o persoană ce ar fi avut în cauză calitatea de parte vătămată/civilă, toate persoanele, posibile victime ale traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori, astfel încât nici judecătorul fondului şi nici judecătorii din apel nu au avut posibilitatea de a cunoaşte dacă respectivele persoane au avut calitatea de persoană vătămată sau parte civilă. Mai mult, dintre minorii nominalizaţi în cuprinsul rechizitoriului se constată că au fost audiaţi de către organele de urmărire penală doar 9 minori în calitate de martori (dintre aceştia doar 5 minori au renunţat la a participa în procesul penal în calitate de persoană vătămată sau parte civilă, 4 minori fiind audiaţi doar în calitate de martori, nepunându-li-se în vedere că au calitatea de persoane vătămate).

(…) Arătăm faptul că prin modificarea calităţii participanților din dosar, din martori, în  persoană  vătămată,  respectiv parte civilă,  de către  judecător  (în  timpul  judecăţii)  se creează un transfer al prerogativelor organelor de urmărire penală către instanţa de judecată, aspect care vine în contradicţie cu principiul separării funcţiilor judiciare de urmărire penală şi de judecată. De altfel (pe lângă faptul că este impusă de lege), este logic şi normal ca în rechizitoriu să fie indicată calitatea în care participă fiecare persoană, în caz contrar, prin stabilirea calităţii în timpul judecăţii, aceste persoane sunt private de dreptul de a se mai constitui parte civilă.

()  Cu  privire  la  infracţiunea  de  trafic  de  minori  s-a  constatat  că  pentru  unii inculpaţi nu au fost nominalizaţi minorii ce ar fi fost traficaţi, iar pentru alţi inculpaţi, deşi s-a reţinut că ar fi traficat un anumit număr de minori, au fost nominalizaţi mult mai puţin minori decât numărul indicat de organele de urmărire penală. Astfel, instanţa de apel constată cu surprindere că deşi din rechizitoriu reiese că inculpaţii ar fi traficat un număr total de 224 de minori, sunt nominalizaţi doar 74 de astfel de minori (cu nume şi prenume).

Mai mult, instanţa de apel a constatat că, deşi identificarea şi audierea victimelor infracţiunilor de trafic de minori este absolut necesară, organele de urmărire penală nu au audiat minorii ale căror nume se regăseşte în rechizitoriu, din cei 74 de minori identificaţi fiind audiaţi doar 9 minori în cursul urmăririi penale. Se constată, aşadar, că prerogativele organelor  de  urmărire  penală  au  fost  transferate  instanţei  de  judecată,  judecătorul fondului efectuând toate demersurile necesare şi pentru audierea celorlalţi minori care au fost „uitaţi” de către organele de urmărire penală.

(…) De asemenea, cu privire la motivele de apel invocate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Harghita, motive detaliate de către Serviciul Teritorial Târgu-Mureş dorim să arătăm faptul că acestea au urmat „linia” rechizitoriului, respectiv au fost invocate doar aspecte generale. Cu privire la fondul cauzei, reprezentanţii acestui Parchet nu au fost în măsură să detalieze cu adevărat motivele de apel şi să invoce probe concludente care să răstoarne soluţia de achitare dispusă de prima instanţă. S-au   folosit aceleaşi expresii de genul „din probe rezultă”, „din declaraţiile martorilor rezultă”, fără a fi şi identificate acele probe sau acei martori.

(…) Totuşi trebuie să remarcăm faptul că reprezentanţii din teritoriu ai DIICOT au fost puşi într-o situaţie dificilă, neavând cum să detalieze mai mult motivele de apel (în lipsa identificării unor probe certe şi concludente care să demonstreze vinovăţia inculpaţilor), iar reprezentanţii Structurii Centrale nu au fost interesaţi în vreun fel de cursul dosarului, deşi aceştia au instrumentat prezenta cauză în faza urmăririi penale.”

Considerentele anterior redate, precum şi celelalte considerente cuprinse în Decizia penală  nr.  599/23.12.2019,  pronunţată  de  Curtea  de  Apel  Târgu-Mureş,  au  fundamentat soluţia de achitare pentru infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, potrivit înscrisurilor dosarului şi dispoziţiilor legale incidente.

Oricât de grave ar fi acuzele aduse unei persoane, atâta timp cât nu sunt probe care să-i dovedească vinovăţia, aceasta nu poate fi condamnată. O abordare contrară ar încălca principiile ce guvernează procesul penal, consacrate şi garantate atât de legea internă, cât şi de documentele internaţionale la care România este parte.

Prin raportare la aspectele sintetic prezentate, rezultă cu claritate că instanţele nu au tergiversat cauzele, ci şi-au îndeplinit atribuţiile în limitele legale şi regulamentare, astfel cum s-a confirmat şi ca urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară.

Descarca text integral ŢĂNDĂREI

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

AL CURŢII DE APEL TÂRGU-MUREŞ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: