Prof. univ. dr. Ştefan Deaconu: Perpetua stare de urgență. Mai multe legi înseamnă mai puțină justiție.

Read Time3 Minute, 31 Second
Stefan DEACONU
Stefan DEACONU
CV
President, Court of Internaţional Commercial Arbitration, Chamber of Commerce and Industry of Romania

Una dintre problemele aflate pe agenda publică a discuţiilor privind reforma instituțiilor statului o reprezintă și restrângerea numărului de Ordonanţe emise de către Guvern. Practic, o analiză a situaţiei din ultimii 30 de ani ne arată că Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului, iar legiferarea este, mai de grabă, făcută de către Guvern decât de Parlament. Parlamentul şi-a pierdut din atributul său de ,,unică autoritate legiuitoare a ţării’’ fiind cel care aprobă Ordonanţele şi Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

Aproape jumătate din activitatea legislativă a Parlamentului este alcătuită din legi de aprobare a ordonanţelor sau a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. O privire de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani în România ne arată că ponderea Ordonanţelor de urgenţă în cadrul actelor normative adoptate este foarte mare raportat la legile aprobate de Parlament în fiecare an.

No alt text provided for this image

Cauzele creşterii exponenţiale a numărului de ordonanţe de urgenţă emise de către Guvern sunt multiple, printre acestea numărându-se:

  • viteza de reacţie a Guvernului care lucrează după principiul colegialităţii, faţă de Parlament care lucrează totdeauna cu majorităţi, uneori greu de întrunit;
  • creşterea numărului de specialişti din cadrul Guvernului în detrimentul celor din Parlament;
  • un dialog mult mai bun al Guvernului cu instituţiile UE şi o înţelegere mai bună de către acesta a politicilor de la nivelul Uniunii.

O analiză a situaţiei ordonanţelor de urgenţă emise de către guvernele din ultimii 30 de ani ne arată că cele mai multe ordonanţe de urgenţă au fost emise de către Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a adoptat 730 de ordonanţe de urgenţă în cei 4 ani de guvernare, cu o medie de aproape 200 de ordonanţe de urgenţă pe an. La polul opus se află Guvernele conduse de Petre Roman și Theodor Stolojan care nu au emis nicio ordonanță de urgență și Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu care în cei 4 ani de guvernare a adoptat numai 19 ordonanţe de urgenţă.

Numărul mare de ordonanţe de urgenţă adoptate de către Guvern a dus şi la creşterea numărului de legi adoptate de Parlament în fiecare legislatură. Astfel, dacă în legislatura 1992-1996 Parlamentul a adoptat un total de 522 de legi, în legislatura 2000-2004 Parlamentul a atins un record absolut, el adoptând un număr de 2690 de legi. Or, în asemenea condiţii este greu de asigurat un cadru legislativ stabil şi corent care să ofere cetăţenilor previzibilitatea şi predictibilitatea raporturilor juridice.

No alt text provided for this image

Ce trebuie făcut? Să legiferăm mai puțin şi mai bine!

Consiliul de Stat francez, în Raportul său de activitate pe anul 1991 făcea acest îndemn către legiuitorul francez: să legifereze mai puţin şi mai bine! Acest îndemn era reluat şi în Raportul de activitate pe anul 2006 constatând că după 15 ani nu se îmbunătăţise activitatea în ceea ce priveşte calitatea legislaţiei.

Dacă privim la ceea ce se întâmplă şi în sistemul de drept românesc vom observa că nevoia de a legifera mai puţin şi mai bine este una stringenţă. Avem nevoie de calitate în schimbul cantităţii de legi. O legislaţie stufoasă care se modifică în mod frecvent şi care conţine multe neclarităţi nu este în măsură să asigure unui sistem de drept suportul cetăţenilor.

Mai mult, legiferarea pe calea ordonanţelor de urgenţă nu este în măsură să asigure cadrului legislativ o predictibilitate de care cetăţenul are nevoie. Or, în ultimii 25 de ani, legiferarea pe această cale a reprezentat mai degrabă regula.

Concluzia este că pentru a-şi atinge scopul pentru care a fost gândită „delegarea legislativă” sunt necesare câteva ajustări ale acestei instituții:

  • revizuirea Constituţiei în sensul simplificării procedurii legislative;
  • stabilirea unui termen limită în care Parlamentul să aprobe sau să respingă,după caz, ordonanțele de urgență ale Guvernului;
  • interzicerea reglementării pe calea ordonanțelor de urgență în domenii rezervate legilor organice.

Dacă ar fi să ţinem cont de numărul mare al ordonanţelor de urgenţă emise ar însemna că în ultimii 25 ani am fost într-o perioadă de perpetuă urgenţă. Or, mai multe legi înseamnă mai puțină justiție!

Întreg articolul meu poate fi citit pe https://universul.net/perpetua-stare-de-urgenta-mai-multe-legi-inseamna-mai-putina-justitie/

 

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.