Mesajul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia Zilei Constituției, 8 decembrie 2020

Read Time3 Minute, 39 Second

În 2020 omenirea a traversat probabil cel mai dificil și mai atipic an de la încheierea celui
de-al doilea război mondial, confruntându-se cu o amenințare globală pentru care era insuficient
pregătită, renăscând temeri din vremuri ancestrale și generând reacții fără precedent ale
autorităților și ale societății. Eforturile de a o contracara efectele pandemiei de COVID-19 au
impus luarea unor măsuri acceptate la un nivel diferit în funcție de fiecare societate în parte, iar
asigurarea justului echilibru între interesele sociale ținând de asigurarea siguranței sanitare a
cetățenilor și garantarea caracterului efectiv al drepturilor fundamentale ale acestora a devenit
marea provocare a timpurilor pe care le trăim.

În toate statele democratice, și România nu face excepție, acest echilibru a fost asigurat
prin mecanismele de control, cu rol ponderator, prevăzute în legile fundamentale. Ceea ce
diferențiază în mod decisiv un stat de drept este tocmai supremația Constituției și a legii și
preeminența legalității în fața arbitrariului. Din această perspectivă, rolul unei legi fundamentale,
de declarație a libertăților fundamentale ale cetățeanului și de contract social între acesta și stat
cu privire la apărarea lor, este cu atât mai important într-o democrație care a cunoscut în mod
nefericit lunga perioadă de adormire din timpul regimului comunist.

Dacă, imediat după adoptarea sa, Constituția României a reprezentat motorul
transformării sistemului judiciar și a cadrului juridic din România pe baze democratice, rolul din
prezent al legii fundamentale, de garant al funcționării statului și de ultimă linie de apărare în
ceea ce privește garantarea drepturilor cetățenești rămâne la fel de important, nu numai în
planul abstract al regulilor democrației constituționale, dar și cu impact direct asupra vieții de zi
cu zi a cetățenilor. În niciun caz perfecte, uneori criticate și considerate o frână în calea unor
reforme sau măsuri rapide, normele

Constituției rămân ultimul refugiu care asigură funcționarea
democrației noastre, iar faptul că ele sunt de multe ori invocate tocmai de aceia care în alt
context le-au criticat demonstrează faptul că pârghiile echilibrului constituțional funcționează și
că, parafrazându-l pe Winston Churchill, democrația constituțională e poate cel mai imperfect
sistem de organizare statală a unei națiuni, însă cu excepția tuturor celorlalte.
În acest context, Ziua Constituției constituie tocmai prilejul de a aniversa reintrarea
României, după 1989, într-o stare de normalitate, în care drepturile cetățeanului sunt
recunoscute și apărate (oricât de multe am mai avea cu toții de făcut pentru asigurarea eficienței
și celerității modului de transpunere în practică a acestui principiu), iar autoritățile statului își
exercită puterea în limitele atribuțiilor conferite de legea fundamentală și pentru realizarea
interesului public.
În numele Înaltei Curți de Casație și Justiție exprim astfel aprecierea și respectul instanței
supreme pentru legea fundamentală care stă la baza statului român modern și salut rolul esențial
exercitat pentru apărarea supremației acesteia de către Curtea Constituțională a României,
uneori în contexte faptice sau de imagine extrem de dificile. Cele mai înalte instanțe ale României
poate nu s-au aflat întotdeauna în acord și poate, cel puțin sub aspectul imaginii publice, s-au
regăsit uneori într-o competiție de întâietate, însă rolul fundamental al acestora nu poate fi decât
complementar și interdependent, supremația Constituției și a legii fiind modul în care se asigură
caracterul efectiv al modului în care se transpune în viața de zi cu zi a societății conceptul de stat
de drept.
Doresc să subliniez că nici Curtea Constituțională a României și nici Înalta Curte de Casație
și Justiție nu sunt singure în ceea ce privește asigurarea prevalenței normei de drept și a egalității
tuturor cetățenilor în raport cu aceasta. Li se alătură toate celelalte instanțe judecătorești, care,
zi de zi, aplică în fiecare dosar aflat pe rolul lor normele legale, interpretate în raport cu principiile
cuprinse în legea fundamentală, cu convențiile și tratatele internaționale în materia drepturilor
omului și cu normele de drept al Uniunii Europene. Și cred cu tărie că împrejurarea că putem
spune astăzi că fiecare instanță judecătorească a României este în același timp o instanță
constituțională și europeană constituie unul dintre marile succese ale Statului Român modern.
În final, aș dori să îmi exprim speranța că următoarea aniversare a Constituției României
ne va găsi pe toți într-un context revenit la normal sub aspectul provocărilor legate de siguranța
sanitară a societății noastre și vă adresez tuturor cele mai bune urări de sănătate, liniște și succes.

Judecător Corina Alina Corbu,
Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: