In lipsa unei legi a Mass Media, profesia este astazi transpusa si reglementata pe cale judecatoreasca in Delicte de Presa

Read Time15 Minute, 57 Second

Legea Presei si denumirile avute de-a lungul vremii in diferite tari a constituit un urias salt al societatii in privinta informarii si libertatii de exprimare . Raportat la prezent,  pentru istoria  bogata si chiar mai indrazneata decat trecutul apropiat ,Legea Presei, Legea Mass Mediei sau cum s-ar vrea fi aceasta denumita , nu si-a putut gasi sustinatori si aplicabilitate in Romania. Desi o Romanie moderna cu legi promulgate in timpul domniei Alexandru Ioan Cuza , astazi la peste 30 de ani de functionare dupa ,Revolutia din 1989″ … problemele sunt rezolvate in instantele nationale si dupa caz la CEDOsub motivele incalcarii  Art. 8 si 10 Convenţia europeană a drepturilor omului vezi https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf

Istoric:  Legea_presei_din_1862 , LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (republicată)Legea presei din Republica Socialistă România Citeste aici

Ce s-a intamplat de la abrogarea ultimei Legi a Presei?

Proiectul de “lege a presei” depus de organizatiile respective la Parlament ocupa jumatate de pagina si are doar cinci articole, inclusiv unul privind abrogarea legii presei din RSR (nr.3/1974) si unul privind intrarea in legalitate a documentului, dupa publicarea in Monitorul Oficial:

  • Art. 1 – (1) In Romania, presa este libera. Orice forma de cenzura este intrezisa. (2) Constituie cenzura orice forma de interzicere sau impiedicare, inclusiv pe cale judecatoreasca, de publicare a unui material jurnalistic, in intregime sau in parte, intr-o singura aparitie sau in serial.
  • Art. 2 – Libertatea presei nu poate fi restransa pentru protejarea unui alt drept, interes sau valoare sociala decat daca restrangerea este prevazuta de lege, este proportionala cu scopul urmarit si este necesara intr-o societate democratica.
  • Art. 3 – Asociatiile profesionale pot adopta norme de autoreglementare privind practica jurnalistica sau practicile profesionale. Fiecare institutie media poate adera la aceste reglementari sau isi poate adopta norme specifice de autoreglementare.
  • Art. 4 – La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 3/1974 – legea presei din Republica Socialista Romania, precum si orice alte prevederi contrare.
  • Art. 5 – Prezenta lege intra in vigoare in termen de 10 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

In schimb, expunerea de motive ce insoteste documentul are nu mai putin de cinci pagini in care se arata, intre altele:

  • Prezentul proiect de lege, in forma propusa, raspunde nevoii de a proteja dreptul fundamental la libertatea de exprimare si libertatea presei, exercitate in virtutea asigurarii dreptului la informare al cetatenilor, asa cum sunt aceste drepturi definite de Constitutia Romaniei si de tratatele fundamentale la care Romania este semnatara.
  • Presa din Romania este supusa unor presiuni politice si economice continue.  In 2010, Romania s-a situat pe locul 52 in clasamentul mondial al libertatii presei (“Press Freedom Index 2010”), realizat de organizatia Reporteri fara Frontiere. Tara noastra a coborat cu doua locuri fata de anul precedent.
  • Clasarea proasta a Romaniei are drept cauze principale: initiativele legislative care au limitat libertatea presei, agresiunile si amenintarile la adresa jurnalistilor, gesturile abuzive ale autoritatilor.
  • O lege a presei, intr-o alta forma decat prezenta propunere legislativa, nu ar face decat sa agraveze acest climat tensionat si sa contribuie si mai mult la scaderea locului Romaniei in aceste clasamente internationale. Aceasta risca sa deschida calea abuzurilor si a restrictiilor nepermise in ceea ce priveste libertatea de exprimare.
  • In Romania exista deja cadrul legal, reglementari, documente si contracte necesare desfasurarii actului jurnalistic. Acestea includ: Constitutia Romaniei (art. 30 si 31), Codurile civil si penal (noi si vechi), Legea Societatii Romane de Radio si a Societatii Romane de Televiziune, Legea Agerpres, Legea Audiovizualului si Codul de reglementare in audiovizual, decizii ale Consiliului National al Audiovizualului, jurisprudenta CEDO, tratatele internationale la care Romania este parte, Legea drepturilor de autor, Legea accesului la informatiile de interes public, Ordonanta de Urgenta privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si promovarea cultului personalitatilor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, Standardele Ocupationale elaborate de CNFPA, Codul Deontologic Unificat, Codul Clubului Roman de Presa, Documentul relatiilor dintre patroni-editori-jurnalisti elaborat de Clubul Roman de Presa etc.
  • Ultimul an se remarca printr-un numar record de initiative legislative care privesc mass-media, evidentiindu-se in mod deosebit doua initiative de legi ale presei care au fost propuse in Parlamentul Romaniei.
  • O lege a presei intr-o alta forma decat cea propusa prin prezentul proiect reprezinta o grava incalcare a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare, libertatea presei si a dreptului la informare.
  • Vezi integral expunerea de motive in documentul atasat

Sustinatorii proiectului de lege sunt ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei; Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI; Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie – CRJI; Asociatia Patronala a Editorilor Locali din Romania – APEL; Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj – APPC; Asociatia Jurnalistilor din Romania – AJR; Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind; Societatea Jurnalistilor “Dunarea de Jos”, Galati, Braila si Tulcea; Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune; Uniunea Jurnalistior Maghiari din Romania – MURE; Conventia Organizatiilor de Media.

Citeste mai multe pe https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8580453-proiect-lege-presei-romania-presa-este-libera.htm

La polul opus Intr-o informare de presa a Senatului pe tema dezbaterilor de la Comisia pentru Drepturile omului se arata ca:
“senatorii au hotarat ca pana pe data de 3 mai 2011 toate organizatiile profesionale din domeniu sa depuna la comisie propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist”;

Ioana Avadani, Centrul Pentru Jurnalism Independent, pentru HotNews.ro:

  • Am primit cu usurare stirea avizului negativ dat propunerii Ghise. Proiectul respectiv propunea solutii aberante, care ignorau nu numai principiile fundamentale ale libertatii de expresie, ci si modul in care functioneaza o redactie in “lumea reala”. Este o victorie de parcurs – am mai vazut proiecte care au primit avize negative si care au fost ulterior adoptate de Parlament.
  • De bun augur pare si dorinta Comisiei juridice de a se consulta cu asociatiile profesionale ale jurnalistilor, dar motivul – a lucra impreuna la o reglementare a profesiunii de jurnalist – ne aduce din nou la punctul zero.
  • Practica profesiunii de jurnalist nu are nevoie de lege – exista suficiente prevederi in Codul Civil, in Codul Penal, in Legea Audiovizualului. Daca e nevoie de interventie legislativa, ea ar trebui sa se produca in legislatia anti-trust si anti-monopol, in cea privind transparenta surselor de finantare (interventie refuzata sistematic de Parlament), in protectia sociala a profesiunii de jurnalist (contractele colective de munca tocmai au fost desfiintate, prin noul Cod al Muncii…).
  • Exista zone de interventie a autoritatilor care ar facilita profesionalizarea jurnalismului – actualizarea Codului Ocupatiilor din Romania, ca sa reflecte schimbarile din industrie, in dezvoltarea de standarde ocupationale pentru jurnalisti. Ar trebui sa incepem cu acele lucruri, nu sa trecem la lege, invocind faptul ca au trecut 20 de ani de cind am abrogat-o pe cea veche.
  • La rindul ei, comunitatea jurnalistica – jurnalisti, editori, manageri de presa deopotriva – trebuie sa dea un semnal de asumare a responsabilitatii – prin adoptarea si aplicarea cu sinceritate a Codului deontologic. In lipsa unor astfel de mecanisme, politicienii vor avea mina libera sa treaca la reglementarea profesiei prin lege.

Mircea Toma, ActiveWatch-AMP, pentru HotNews.ro:

  • “Consideram ca pentru o societate democratica sanatoasa presa trebuie sa fie libera. Exista deja un cadru legal extensiv in care presa isi desfasoara activitatea in Romania. Invocarea argumentului ca la 20 de ani de la abrogarea legii ceausiste a presei nu a aparut nicio lege care sa ii ia locul, nu este decat semnalul unei periculoase nostalgii dupa dictatura. Este evident ca pentru o presa responsabila este nevoie de norme cu statut de autoreglementare, elaborate exclusiv de comunitatea profesionala. In concluzie, nu vom sustine nicio initiativa legislativa care sa reglementeze presa suplimentar.”

Maria Toghina, reprezentanta Clubului Roman de Presa la dezbaterile ce au avut loc marti la Senat:

  • Pozitia CRP in cadruldezbaterilor din ambele comisii a fost una de respingere a proiectului depus de Ioan Ghise, sustinand ca in momentul de fata, la nivelul presei, exista suficiente mecanisme de reglementare. Mai mult decat atat, in intreaga sa existenta CRP a militat permanent pentru autoreglementare, considerand ca solutiile potrivite pot fi identificate doar in interiorul profesiei, prin consensul si in termenii stabiliti de asociatiile profesionistilor din industria mass-media, in baza consultarii cat mai cuprinzatoare a jurnalistilor si a managerilor din presa. CRP considera neavenite initiativele care propun institutii, sanctiuni sau reguli provenite din afara profesiei, apreciind ca asemenea demersuri nu servesc profesiei de jurnalist, industriei mass-media si apararii libertatii de exprimare.
  • In ceea ce priveste invitatia presedintelui Comisiei pentru Drepturile Omului, voi prezenta colegilor din Consiliul de Onoare din CRP propunerile domniei sale, iar Consiliul de Onoare va stabili o pozitie oficiala.

Citeste mai multe pe http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8421324-nostalgia-dupa-dictatura-senatorii-din-comisii-dau-aviz-negativ-proiectului-lui-ioan-ghise-dar-sustin-nevoia-unei-noi-legi-presei.htm

Pentru Radio TV, Consiliul National al Audiovizualului este institutia care aproba deschiderea ,inchiderea, sanctiunile din acest segment al Mass Mediei. In cazul publicatiilor on line, presa scrisa  si mai ales mediei locale , instantele transeaza posibilele conflicte si daune cerute de catre reclamanti prin procese deschise impotriva jurnalistilor, trustuturilor, freelancerilor etc.

In aceste conditii in lipsa unui cadru legislativ bine definit chiar daca nevoia de libertate este independenta, trebuie luat aminte prin diseminarea sentintelor care sunt slabiciunile profesiei. Buna credinta, informarea, profesionalizarea , reputatia, scopul, delimitarea de atacul la persoana, argumentarea dovedita ,probitatea, constructia unei imagini formatoare de opinie , cat si alte aspecte.

In libertatea autoreglarii si a unui cod deontologic la care sa adere unii sau altii, profesionisti,  nu ar insemna decat tabere si fractiuni si nici decum o transparenta si libertate profesionala. Istoria consemneaza lupte grele de preluare a vechii infrastructuri si logistica a mediei din perioada comunista. Rebranduirea unora dintre numele presei scrise din perioada comunista in antreprenori si proprietari, in omniprezenta di emisunile tv nu dau sansa unei relaxari si unor noi curente printre tinerii jurnalisti care au decazut in proletariat si nu in pionieri ai profesiei.

In sentintele date pe rand de catre Judecatorie si pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie se regasesc motive invocate insa de putini intelese. O cercetare prealabila a jurnalistilor si a autorilor ori a editorilor sefi in privinta legislatiei ar putea evita procesele ulterioare.

Decizia nr. 121 din 22 ianuarie 2020 pronunțată de Secţia I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pag. 61-67).

Concluzii: Jurnalismul nu mai este in  anii istoriei si al gloriei acesteia, media este intru-n punct nefaborabil datorita unei cenzuri legislative chiar daca in Constitutie este stipulat ca nici o publicatie nu poate fi suprimata, practica este alta. Procese tinute lant, despagubiri , victimizari, radicalizare ,ura , uneori si obsesii personale pentru un subiect sau altul.  Concluzia majora a acestei descrieri este ca se impune o schimbare de atitudine si o diplomatie a mediei incat sa imbine informatia si atentia Opiniei Publice fara adjective si injective ori  limbaj suburban, pentru ca este indus dispretul si atitudine agresiva. Sanctionarea Opiniei Publice fata de subiect poate fi unul de delimitare astfel incat media sa ajunga la tinta fara procese interminabile si circul mediatic.

In acest sens opiniile exprimate mai sus ca nu ar fi nevoie pentru ca exista deja conform Art. 30 – Libertatea de exprimare, Constituia Romaniei

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Obiectul relatiei  mass media cu institutiile si autoritatile este transpus in LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001privind liberul acces la informațiile de interes public :

Secţiunea a 2-a Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public

Articolul 15

(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este garantat.

(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public.

Articolul 16

Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regula din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.

Articolul 17

(1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferințe de presa pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.(2) În cadrul conferințelor de presa autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informații de interes public.Articolul 18(1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masa.

(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.

(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normala a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.

(4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist. 

Aceste prevederi sunt de ajuns pentru ca Mass Media sa functioneze si sa isi exercite profesia?

Sistemul Judiciar conform Raportului pe 2013 consemneaza Mass Media ca fiind un factor negativ :

,,În ceea ce priveşte modul în care a fost percepută starea de independenţă a sistemului
judiciar prin raportare la factorul politic, instanţele, în procent de 43,75%, au arătat că, faţă de anul
precedent, factorul politic nu a încercat să influenţeze sistemul judiciar, în timp de parchetele, în
procent de 43,75 %, au arătat că, faţă de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai
mult să influenţeze sistemul judiciar.
Principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au
constat în următoarele: luările de poziţie publice cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor,
atât faţă de cauzele aflate în curs de soluţionare, cât şi faţă de hotărârile definitive, schimbările
legislative, adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate
neconstituţionale, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi blocarea dosarelor penale ale deputaţilor
sau senatorilor în Parlament, din perspectiva imunităţii de care se bucură aceştia.
În concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa justiţiei a
fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media (37,5%), prin acţiuni ale Executivului (25
%), prin acţiuni ale Legislativului (25%) şi doar un procent de 12,50 % a menţionat în acest sens
aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar.
Parchetele au răspuns în mod similar instanţelor, dar, într-un procent diferit. Astfel, în procent
de 56,25%, parchetele au arătat că, în cursul anului 2013, independenţa justiţiei a fost ameninţată,
în principal, prin acţiuni ale mass-media, dar şi prin acţiuni ale Executivului (31,25%), restul de 6,25%
apreciind că factorul de risc a constat în acţiuni ale Legislativului, dar şi în aspecte ţinând de
activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar.” citeste integral Raport—2013_2017-05-08

Consiliul Superior al Magistraturii ca garant al independentei justitiei si reprezentant al puterii judecatoresti este prima si singura putere si autoritate care normalizeaza si recunoaste Mass Media prin GHID De BUNE PRACTICI PRIVIND RELAȚIA SISTEMULUI JUDICIAR CU MASS-MEDIA

Extras:

-Capitolul I.
CONSIDERENTE INTRODUCTIVE
Secțiunea 1. Scopul ghidului
Prezentul ghid urmărește să asigure o comunicare publică
predictibilă, transparentă, accesibilă, coerentă și unitară a sistemului
judiciar, care să facă posibil accesul publicului prin intermediul presei
la informațiile de interes public 

Secțiunea 2. Obiective
Instanţele şi parchetele trebuie să permită reprezentanţilor mass-media să îşi îndeplinească rolul de informare a opiniei publice.
Sistemul judiciar și mass-media, deopotrivă, au obligația ca, atunci când comunică public informații de interes general care vizează activitatea instanțelor și parchetelor, să nu fie încălcate drepturi recunoscute de legislaţia internă şi internaţională.
Printre valorile care trebuie protejate în comunicarea publică
se numără următoarele:
– protecţia vieţii private şi de familie;
– dreptul la imagine;
– caracterul nepublic al urmăririi penale;
– prezumţia de nevinovăţie;
– imparţialitatea actului de justiţie;
– protecţia datelor cu caracter personal etc.
Primul obiectiv urmărit prin ghid este să se indice modalităţile în care sistemul judiciar poate să asigure transparenţa în comunicarea publică, în condiţiile respectării valorilor anterioare, dar și a normelor procedurale și a drepturilor prevăzute de lege persoanelor implicate în proces

Secțiunea 3. Dispoziții legale care fundamentează
prezentul ghid
La realizarea prezentului Ghid au fost avute în vedere dispoziţiile din legislaţia naţională care reglementează domenii precum:
– informaţiile de interes public;
– protecţia datelor cu caracter personal;
– dreptul la respectarea vieţii private şi de familie;
– dreptul la imagine;
– imparţialitatea actului de justiţie;
– caracterul nepublic al urmăririi penale şi prezumţia de
nevinovăţie.
Prezentul ghid urmărește, de asemenea, principiile care se desprind din instrumentele juridice internaţionale în domeniile
menţionate, precum:
– Articolul 6 paragraf 1 şi 2, articolul 8 şi articolul 10 din
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
– Recomandarea (2002)2 a Comitetului Miniştrilor al ConsiliuluiEuropei privind accesul la documente;
– Recomandarea (2003)13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media cu privire la procesele penale;
– Recomandarea (2000)19 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei către statele membre, privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală.

In consecinta Puterea Judecatoreasca a facut din acest ghid un Tratat in privinta Mass Mediei, Presa fiind astfel mentionata cu subiect si predicat rolul si nu ambiguu prin Lgea 544/2001 care face referire la mijloace de informare in masa si ziarist.

Lipsa unor norme legale pe capitole (media scrisa, online,) profesiile din media care asigura functionarea Mass Mediei nu isi pot aseza nici un fel de agenda ,dezvoltare materiala, pensiile cat si o deontologie profesionala impecabila.

Jurnalistul cat si alte profesii din Mass Media sunt cuprinse in registrul ocupatiilor foarte clar . Exemplu
Grupa de baza 2642 – Jurnalisti : Jurnalistii se ocupa cu cercetarea, investigarea, interpretarea si comunicarea stirilor si informatiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului si altor mijloace media.

Prezentul material constituie studiu de caz pentru  News247WorldPress si nu se doreste o imixtiune, ofensa ori orice interpretare tendentioasa la adresa celor mentionati.

By

Robert Williams

Editor in Chief

Echipa de studiu:  Karl William, Leopold J de Rothschild, Janira C,

Prof.Univ. Av Dumitru Mirel Popa, Asistent Univ. Drd Ristea Georgiana Alina

 

 

About Post Author

Robert Williams

Related Posts

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: