Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost resprezentata la Comisia Juridica unde a fost dezbatuta desfiintarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție

Read Time4 Minute, 17 Second

COMUNICAT DE PRESĂ
Astăzi, 18 martie 2021, la invitația Comisiei juridice, de disciplină și imunități
a Camerei Deputaților, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat,
alături de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție, la ședința Comisiei, în care urma să se discute
proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din
justiție (PL-x 108/2021).

Prezența președintelui Înaltei Curți la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei
Deputaților a avut în vedere respectul datorat instituției Parlamentului României,
organ reprezentativ suprem al poporului român, în conformitate cu prevederile
art.61 alin.(1) din Constituția României, republicată, precum și deschiderea
instanței supreme la orice formă de dialog inter-instituțional care să conducă la
îmbunătățirea modului de funcționare a serviciului public al justiției.

Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a
impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările Comisiei, percepția
publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea
autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din
punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice
exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice.

Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne deschisă oricărei forme de dialog
cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante
care țin de organizarea judiciară și de funcționarea justiției ca serviciu public, cu
dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru,
în special în comunicarea publică, elemente esențiale pentru protejarea imaginii și
prestigiului justiției, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor
cetățeanului implicat în actul de justiție.

Reprezentanții sistemului judiciar pot oferi
un punct de vedere documentat și, considerăm noi, util Legiuitorului în analiza
calității reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere
tehnic, științific, precum și din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de
drept, însă ei nu trebuie implicați în chestiuni care țin de lupta politică și asupra
cărora societatea, dar și sistemul judiciar rămân divizate. Tratarea acestor chestiuni
cu moderație, precauție și deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părți
rămân esențiale pentru reușita unui astfel de demers.

Asupra chestiunii de drept care făcea obiectul dezbaterii de astăzi,
președintele Înaltei Curți reiterează public poziția pe care a exprimat-o anterior și
în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul că
modificarea dispozițiilor legale menționate în proiectul de lege nu trebuie să se
rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în
acest domeniu.

Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al
Magistraturii modificarea legislației în domeniul în discuție trebuie să includă și o
serie de garanții prin care să se întărească statutul de independență al
judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice (toate
documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța
”aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției).

Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei
forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați,
pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative
noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul
reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare
a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență
conferite tuturor celorlalți judecători.

Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în
primul rând drepturile și obligațiile magistraților, ci drepturile fundamentale ale
cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător
independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul
echitabil al procedurii judiciare. Din această perspectivă, orientarea oricărui proiect
de lege în acest domeniu în principal către aspectele de fond, iar nu doar abordarea
celor de formă, rămâne esențială.

În sfârșit, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici
s-au raportat la justiție pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul
organizării judiciare, dar și la nivelul discursului public la adresa justiției, precum și
în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare funcționării acestui serviciu
public, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, considerăm că
ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare
judiciară să reprezinte o reformă veritabilă, care să creeze plus-valoare din
perspectiva cetățenilor implicați în actul de justiție.

Prin urmare, dezbaterea publică ar trebui să îmbrace o formă mai amplă și să nu se limiteze la chestiunile
cu impact preponderent politic și mediatic, existând și alte probleme care necesită
o intervenție cât mai urgentă a legiuitorului și care ar îmbunătăți perceptibil
calitatea acestui serviciu public.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție exprimă încă o dată întreaga
disponibilitate a instanței supreme către dialog, către dezbatere, pentru a identifica
modalitățile în care justiția poate progresa, dublată de invitația la moderație în
discursul public privind chestiunile care țin de sistemul judiciar și de prioritizarea
aspectelor tehnice în detrimentul celor eminamente politice, pentru că, până la
urmă, buna funcționare a justiției reprezintă un beneficiu adus societății în ansamblu.

Citeste  continutul integral al Comunicatului

Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție,
judecător Corina Alina Corbu

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: