Prezumtia de paternitate pe cale administrativa si nu judiciara ar putea decongestiona instantele si ar simplifica procedurile de stare civila

Read Time3 Minute, 55 Second

Aventura paternitatii si a transcrierii unui certificat de nastere din strainatate este una dura si cu multe obstacole in Romania. In acest material agentia britanica de stiri News247WorldPress a documentat poate unul dintre cazurile intamplate si trecute cu vederea de catre autoritati si institutii, care ar trebui sa aduca modificari ale legii asa cum in alte tari (UK), anual sunt aduse modificari ori se introduc prevederi clare in toate domeniile care sunt generatoare de posibile probleme.

Plecand de la un divort care dureaza o vesnicie nefiind posibila separarea, refacerea vietii personale este practic imposibila. Pe cale judecatoreasca legea nu incurajeaza rezolvarea problemelor ci restrange dreptul celuilalt astfel ca in cazul femei ,copilul/copiii  nascut/nascuti dupa divort sunt considerati rezultati din timpul casatoriei … si poarta numele fostului sot.

Tagada de paternitate, prezumtia de paternitate si alte situatii in care tatal biologic isi recunoaste si declara copilul, nu poate fi operata decat pe cale judecatoreasca si nu administrativ de catre Starea Civila, ceea ce incalca drepturile copilului, ambilor parinti si duce la o aglomerare a instantelor, la cheltuieli pe care nu si le permit avand in vedere costurile uriase pentru testele de paternitate.

Astazi prezentam cazul unei romance care si-a dorit viata dupa divort, un vis spulberat chiar de catre refuzul repetat al Ministerului Justitiei si al Legislativului de a modifica si simplifica procedurile de recunoastere a paternitatii.

Aventura acestei romance incepe la o instanta din Romania fiind casatorita cu un cetatean extracomunitar, fara copii, fara partaj si averi de impartit, la prima vedere o procedura simpla avand in vedere faptul ca, sotul a declarat la notariat acordul de divort.

Dupa ani de zile, dupa amanari si termene pana cand instanta s-a convins in ciuda tuturor diligentelor reciproce ca se doreste un divort fara obligatii si in care amandoi isi reclama libertatea de a avea o alta familie unde rezoneaza…romanca naste in strainatate  la o luna dupa pronuntarea divortului.

Aventura incepe de aici. Lockdown in tara respectiva, cerintele statului respectiv de a fi depuse documentele copilului (certificat de nastere, pasaport) fac ca certificatul emis in strainatate in care tatal biologic este trecut prin recunoastere (declaratie in fata ofiterului de stare civila) sa nu fie recunoscut de Codul Civil romanesc.

Pentru acesti parinti si numai, care sunt in astfel de situatii se nasc intrebari:

De ce trebuie ca un copil sa poarte numele fostului daca exista o sentinta de divort si este asumat de catre tatal biologic? De ce trebuie sa fie legati de cineva care nu mai au nimic in comun ? De ce trebuie sa cheltuie resurse si ani de procese  in loc ca acesti bani sa fie investiti in viata de cuplu si interesul superior al copilului rezultat? De ce nu se respecta legea locului, de ce nu se permite transcrierea asa cum a fost inregistrat in strainatate?.

La aceste intrebari se aduga si situatii cum ar fi: lockdown, pandemie, unele tari nu permit deplasarile, unii parinti sunt plecati sau stabiliti in alta tara decat cea de origine sau depunerea a documentelor. De ce nu se recunosc declaratiile date la consulat avand in vedere faptul ca prin lege consulul indeplineste functie notariala si de stare civila? De ce trebuie sa fie in persoana ambii parinti si cum daca cele aratate mai sus ar simplifica in loc sa ingreuneze situtia?

La aceste obstacole se mai adauga si practica neunitara, fie ca vorbim de procedurile de depunere a documentelor, fie ca vorbim de solutionare pe cale judecatoreasca , toate au ca rezultat o vesnicie de timp si alergatura.

Aceste randuri nu sunt doar pentru romanca citata ci pentru toate cazurile stiute si nestiute, cazuri care fac sa creasca sentimentul antiinstitutional si neincredere in institutiile, autoritatile  din Romania.

Putini stiu de faptul ca toate propunerile si eforturile de simplificare adresate Ministerului Justitiei de catre conducerea Directiei Nationale de Evidenta a Populatiei, sunt ignorate  in totalitate.

Partenerul reusitei dupa luni de zile de eforturi in rezolvarea unui astfel de caz este chiar echipa manageriala a Directiei Nationale de Evidenta a Persoanei , domnul chestor de politie CATALIN-AUREL GIULESCU, omul care din spatele milioanelor de documente, a dat dovada de un profesionalism nepretuit.

Multumim Consulatului Romaniei de la Londra (UK),Consulatului Romaniei de la Viena (Austria), doamnei Gabriela-Mihaela Folfa, ministru-plenipotențiar pentru sprijinul acordat.

In articolele noastre privind suportul pentru astfel de oameni pe cale disparitie in institutiile din Romania, am reiterat si indemnat sprijinirea acestora. Institutiile si autoritatile se prabusesc pur si simplu in ciuda eforturilor facute de catre acesti putini oameni , oameni care isi lasa parte din viata acolo.

Acest material nu se doreste o imixtiune sau ofensa la adresa celor citati ci prezinta cronologic un caz cutremurator.

By

Robert Williams

Editor in Chief

 

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: