Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj: ,,Statutul magistraților este instumentul juridic cel mai folosit în raporturile instuționale cu media și societatea civilă.” (interviu)

Read Time9 Minute, 21 Second

Interviurile agentiei britanice de stiri News247WorldPress continua in  aceasta  a doua jumatate de an. Project Justice & Project “Management, Communication and Information on the Judicial System” prind contur, datorita constantei preocupari echipei  editoriale  in vederea cunoasterii sistemului judiciar si al managementului acestuia dincolo de dezbateri emotionale , pro sau contra.

Managementul instantelor si  al parchetelor  este mai putin cunoscut, fapt pentru care va invitam sa lecturati unul dintre cele mai complete si rare exemple de comunicare justitie -media – cetatean.

Astazi., la  Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj ,  avem un tablou complet al cauzelor instrumentate, informatii despre parchetele  arondate si multe altele

  1. Stimata doamna  Prim procuror cine sunteti  dumneavoastra?

Sunt prim-procuror delegat la Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 01 ianuarie 2021, am o experiență în profesia de procuror de peste 20 de ani și am lucrat la diferite parchete din România.

  1. Ce Parchete sunt in jurisdictia dumneavoatra?

            Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj are în circumscripția sa 5 parchete de pe lângă judecătorie, respectiv Cluj-Napoca, Turda, Dej, Huedin și Gherla.

  1. Care este situatia acestora? (spatiu locativ, logistica, resursa umana, stadiu proiecte ,etc)

            Întrebarea dumneavoastră necesită un răspuns extrem de amplu întrucât cele 6 parchete din județul Cluj au particularități care determină o multitudine de măsuri administrative. Aș începe cu spațiile care pentru PT Cluj și PJ Cluj-Napoca sunt în mod evident improprii. Personalul numeros și activitatea complexă ale acestor parchete au condus la o insuficiență a spațiului. Cu toate acestea, există perspectiva unei îmbunătățiri întrucât cele două parchete au în lucru un proiect pentru un sediu comun nou. Situația logistică a tuturor celor 6 parchete este direct proporțională cu resursele bugetare alocate. Din experiența ultimilor 5 ani, parchetele nu au avut un buget anual suficient pentru activitățile curente, iar în prezent bugetul are o componență de peste 90% cu cheltuieli de personal. Practic, parchetelor le-au fost alocate sume pentru plata salariilor și asigurarea activitățlilor minimale de genul utilități, hârtie etc. Din acest punct de vedere cred că o atenție mai ridicată trebuie acordată alocărilor bugetare pentru instituțiile judiciare întrucât este dificil ca personalul acestor instituții, care are responsabilitatea litigiilor dintre oameni, să lucreze în condiții improprii. Funcționarea tuturor unităților de parchet a fost în atenția prim-procurorilor astfel încât fiecare procuror și personalul auxiliar de specialitate au acces la toate resursele informatice ale Ministerului Public.

  1. Care este media de varsta a personalului ?

Parchetele din județul Cluj au fost întotdeauna o primă opțiune atât pentru auditorii de justiție care au devenit procurori stagiar cât și pentru magistrații. Din acest punct de vedere pot spune că personalul este preponderent în primi 10 ani de experiență profesională la parchetele de pe lângă judecătorie și în plaja de 10-20 de ani pentru Parchetul de pe lângă Tribunal. Media de vârstă în Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este 44 de ani.

  1. Care este structura cauzelor instrumentate pe rolul Parchetului/Parchetelor ?

            Având în vedere structura sistemului judiciar român, cele două grade de jurisdicție despre care am discutat acoperă întreaga plajă de infracțiuni, cu excepția celor date în competența structurilor specializate DNA, DIICOT, SIIJ și ale parchetelor de pe lângă curțiile de apel. Cu toate acestea, urmărind fenomenele infracționale care determină cele mai multe cauze penale, putem discutat despre următoarea structură a cauzelor aflate în lucru:

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj un sfert din cauzele înregistrate privesc infracțiuni economice grave precum evaziunea fiscală, spalarea banilor și infracțiuni contra patrimoniului cu prejudicii de peste 2 mil. lei. Un alt sfert din numărul de cauze  privește  infracțiuni de violență grave și infracțiuni de corupție, iar jumătate din dosarele înregistrate privesc infracțiunile informatice.

La parchetele de pe lângă judecătorie, având în vedere date din bilanțul anual, peste 90% dintre dosare privesc infracțiuni săvârșite împotriva persoanei, împotriva patrimoniului și cele privind siguranța și ordinea publică.

  1. Ce avantaje a adus programarea electronica si masurile luate in timpul pandemiei?

            În timpul pandemiei s-au produs unele schimbări în privința procedurilor de lucru. Nu s-au efectuat programări de activități în mediul online, dar s-a îmbunătățit substanțial activitatea online a parchetelor. Avocații, cetățenii și instituțiile au fost îndrumați spre mijloacele de comunicare la distanță. În sprijinul activității procurorilor au fost alocate mai multe resurse umane în acest sens, majoritatea grefierilor având posibilitatea de a comunica în format electronic actele procurorilor. Cu toate acestea, este loc pentru îmbunătățiri și aici aș menționa necesitatea semnăturii electronice și a dezvoltării dosarului electronic. Cred că în acest mod s-ar economisi foarte multe resurse și timp întrucât procurorii lucrează în mod direct cu polițiștii, iar uneori trimiterea dosarelor de la parchet la poliție și înapoi la parchet și la instanță implică costuri ridicate.

  1. Cum apreciati digitalizarea instantelor si relatia acuzare-aparare –judecator in acest

context?

            Digitalitalizarea instanțelor este un proces ireversibil. Viteza cu care aces proces se desfășoară ține de managementul sistemului judiciar. Sunt adepta digitalizării activității judiciare și cred că relația acuzare/apărare/judecător ar avea mult de câștigat dacă s-ar elimina formalitățile care au avut rolul lor la un moment dat în timp. Astăzi viața se desfășoară cu o viteză mult mai mare decât în urmă cu 20 de ani, iar adaptarea rapidă a sistemului judiciar la nevoile societății ar consolida rolul acestuia în viața oamenilor. În măsura în care acest proces de digitalizare ar dura o perioadă îndelungată de timp, există riscul ca cetețenii să nu mai vadă în sistemul judiciar o instituție utilă pentru viața lor în societate.

  1. Ce ati putut implementa ca manager al Parchetului/Parchetelor in mandatul

dumneavoastra?

            Așa cum am menționat de la început, în prezent sunt delegată în funcția de prim-procuror și deci nu am un mandat pe care să-l pot implementa. Vă pot comunica în schimb unele măsuri concrete pe care le-am luat în perioada în care am exercitat funcția de conducere a parchetelor din județul Cluj cum ar fi reevaluarea activităților judiciare din etapa urmăririi penale, în contextul în care pandemia COVID a determinat o creștere cu peste 200% a numărului de infracțiuni informatice sesizate. În această privință am alocat resurse suplimentare sectorului de activitate prin aducerea a doi procurori în acest domeniu de activiate, procurori care sunt specializați acestui domeniu.

  1. ROI, IJ, CSM, ICCJ, Statutul Magistratilor, asociatiile magistratilor au un impact in

viata si activitatea Parchetului /Parchetelor din jurisdictie ?

            Regulamentul de ordine interioară al parchetelor și statului magistraților sunt două acte de reglementare extrem de utile în viața parchetelor. Toată activitatea instuției se desfășoară în baza regulamentului și a statului. Din 2019 regulamentul a trecut din atribuția ministrului justiției în cea a Secției pentru procurori a CSM. Am privit cu speranță la acest moment întrucât regulamentul vechi rămăsese neschimbat o perioadă foarte lungă de timp. Prin trecerea acestui instrument juridic la CSM consider că poate fi mai ușor adaptat la necesitățile operative ale parchetelor. Statului magistraților este instumentul juridic cel mai folosit în raporturile instuționale cu media și societatea civilă.

            IJ, CSM sunt instituțiile administrative cu rol bine definit în sistemul judiciar. Utilitatea acestora este incontestabilă și de la înființare au contribuit la creșterea calității actului de justiție. Cu toate acestea, prin trecerea timpului sistemul judiciar a dobândit și alte nevoi, iar mijloacele de asigurare a funcționalității acestuia necesită noi interpretări. Din acest punct de vedere consider că cele două instuții ar trebui să fie mai adaptate nevoilor magistraților, prin implicarea directă în proiectele care cresc calitatea actului de justiție și încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.

            Rolul ICCJ în activitatea parchetului este unul major. ICCJ fiind instanța supremă din România oferă dezlegări problemelor juridice ale societății. Toți procurorii parchetelor din Cluj urmăresc în mod constant practica instanței supreme, iar deciziile acesteia fac obiectul dezbaterilor pentru a fi aduse în aplicare. Mă refer în primul rând la HP/uri și RIL/uri și în al doilea rând la practica judiciară pe diferite domenii precum exproprierea, litigiile privind minorii și în mod particular practica judiciară pe anumite tipuri de infracțiuni.

            Asociațiile profesională contribuie în mod eficient la dezvoltarea sistemului judiciar. În ultimii ani acestea și-au demonstrat în mod repetat implicarea în dezvoltarea politicilor publice în acest domeniu și a tras semnale de alarmă pentru executiv și legislativ atunci când a existat o pasivitate din partea instituțiilor publice.

  1. Educatia Juridica la nivelul Parchetului / Parchetelor, poate fi capacitata dupa modelul Curtii de Apel Pitesti?

Descriere: Curtea de Apel Pitesti este semnatara Proiectelor de Educatie Juridica Pilot Arges I, Pilot Arges II ( initiator subsemnata), Educatie Juridica in parteneriat cu Arges TV , prin care sunt explicate diferite subiecte din drept adresate tuturor cetatenilor din Arges. De asemenea aceasta desfasoara si in programul national Scoala Altfel.

Link: https://www.facebook.com/100069066230076/videos/169502215257848/

            Sunt convinsă că în colectivul pe care îl conduc sunt persoane care doresc să se implice în activități de educație juridică.

  1. Ce concluzii trageti din cauzele si incarcatura de dosare per procuror/Parchet ?

            Având în vedere blocajul legislativ din domeniul admiterii în magistratură, presiunea dosarelor pe procuror a crescut în mod simțitor în ultimii ani. În prezent, acest indicator arată un număr ridicat de dosare pe procuror, iar efectul se resimte în timp, în viteza de soluționare a cauzelor și în calitatea actelor.

            Vreau totuși să arăt că în activitatea procurorilor, o parte semnificativă a muncii acestora se desfășoară prin intermediul orgenelor de poliție. În acest domeniu, în ultimii 10 ani am observat o subfinanțare importantă și o lipsă de personal acută. În aceste condiții, îndrumările date de procurori sunt aduse la îndeplinire din ce în ce mai greu și timpul pentru finalizarea cercetărilor se prelungește.

 

  1. Cum apreciati media si platformele cu specialitate juridica de genul : JURIDICE.ro,

Universul Juridic si alte publicatii?

            Citesc presa de specialitate juridică și pot spune că nivelul și calitatea informațiilor oferite publicului larg sunt din ce în ce mai ridicate. Mă bucură să citesc investigații jurnalistice făcute cu profesionalism și expuneri de opinii în mod echilibrat și argumentat.

  1. Ce asteptari aveti dumneavoastra de la societate si mediul professional?

            Așteptările mele de la societate în raport cu sistemul judiciar sunt în sensul sprijinului reciproc. Justiția este o nevoie socială și un serviciu public, astfel că are nevoie de timp și resurse materiale și umane pentru a funcționa în paramentrii optimi. Pe de altă parte, justiția nu poate fi străină de societatea în care acționează, deci o atenție deosebită ar trebui acordată nevoilor societății și modului în care aceasta evoluează.

            Din experiența mea pot spune că mediul profesional din magistratură este deosebit de frumos și provocator. Bineînțeles vorbim de o profesie vocațională deci comparațiile cu alte profesii nu ar fi potrivite. Procurorii cu care am onoarea să lucrez zilnic sunt deosebit de bine pregătiți, activi și implicați în activitatea judiciară și cu o reputație profesională și morală de un nivel ridicat.

  1. Ce mesaj aveti pentru justitiabili si profesionistii dreptului, politicieni si organizatiile

profesionale ale magistratilor?

            Mesajul meu pentru toți destinatarii actulului de justiție ar fi să se implice activ în toate demersurile de dezvoltare a sistemului judiciar pe principiile statului de drept. Cred că acesta este dezideratul României și poate fi atins numai printr-o implicare activă.

Vă mulțumesc pentru interviul dumneavoastră și vă doresc mult spor în activitatea jurnalistică.

News247WorldPress va multumeste pentru timpul acordat si va asigura de sprijinul editorial in efortul comun de respectarea legii.

By

Robert Williams

Editor in Chief

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: