Prof.univ.dr. Valeriu Stoica: ,,Experiența mea academică și cea practică mi-au permis să cunosc mai bine profesiile de judecător, procuror și avocat.”

Read Time8 Minute, 4 Second

Interviurile News247orldPress continua cu Project Lawyer, in care personalitatile profesiilor juridice, practicieni ai dreptului vorbesc despre acestia pentru dumneavoastra in vederea unei educatii si intelegeri al acestei societati profesionale.

Astazi in premiera la News247WordPress domnul profesor univ.dr. Valeriu Stoica, un nume arhicunoscut in Romania si in straintate datorita cultivarii unei personalitati stiintifice de inalta tinuta morala si profesionala, raspunde intrebarilor noastre.

Valeriu STOICA - STOICA & Asociații

Foto: Prof.univ.dr. Valeriu Stoica

  1. Stimate domnule Valeriu Stoica, cine sunteți dumneavoastră?

Sunt ceea ce am primit de la părinții mei, ceea ce am citit și ceea ce am învățat din dialogul cu prietenii mei, începând din copilărie și până astăzi. Mai sunt ceea ce am dat și dau celor din preajma mea și mai de departe.

  1. Domnule av. dr. Valeriu Stoica, sunteți unul dintre pionierii formării profesiei juridice din România; cum vedeți dumneavoastră acești ani de evoluție a profesiei și a sistemului judiciar?

Profesiile juridice sunt de trei feluri: cele liberale (avocați, mediatori, consilieri juridici, practicieni în insolvență), cele care sunt organizate într-un cadru liberal, dar exercită atribuții de autoritate, concesionate de către stat (notari, executori judecătorești), și cele care exercită atribuții judiciare sau o funcție publică (judecători, procurori, funcționari publici, polițiști, etc.). Toate aceste profesii juridice sunt complementare. Ele sunt indispensabile pentru buna funcționare a statului de drept. O apreciere de ansamblu a evoluției profesiilor juridice este dificil de făcut. Fiecare profesie juridică are un cadru legal propriu de organizare și funcționare, de selecție și de formare profesională. Experiența mea academică și cea practică mi-au permis să cunosc mai bine profesiile de judecător, procuror și avocat. Evoluția acestor profesii juridice în ultimele trei decenii a fost constant pozitivă. Dincolo de neîmplinirile care mai există în fiecare dintre aceste trei profesii, ele corespund astăzi exigențelor europene și alcătuiesc împreună o garanție solidă pentru buna funcționare a statului de drept. Desigur, și celelalte profesii juridice au un rol important în acest domeniu.

Cât privește sistemul judiciar, aprecierea trebuie să țină seama de distincția dintre instanțele judecătorești și parchete, în fiecare dintre aceste segmente magistrații și lucrătorii auxiliari având funcții specifice.  Puterea judecătorească funcționează mult mai bine decât puterea legislativă și puterea executivă. Erorile judiciare, inerente justiției din toate timpurile, sunt din ce în ce mai puține și n-ar trebui să pună la îndoială sensul corect de funcționare a sistemului judiciar în ansamblul său.

  1. Rămânem în domeniul dreptului; ați implementat diferite programe și proiecte; ați văzut, vedeți, credeți că veți vedea rezultate pe măsura obiectivelor acestor proiecte?

Am participat la elaborarea și realizarea multor proiecte legislative, în domeniul reglementării dreptului de proprietate, al realizării sistemului integrat de cadastru și publicitate imobiliară, în domeniul privatizării, în domeniul organizării și funcționării autorității judecătorești, în domeniul garanțiilor mobiliare. La acestea se adaugă inițierea elaborării noilor Coduri, în anul 1997; inițiativa mea a fost împlinită prin adoptarea noilor Coduri, ca urmare a perseverenței și abilității politice de care a dat dovadă Cătălin Predoiu, ministrul justiției în anii 2009-2012. Dintre proiectele instituționale, înființarea și consolidarea Institutului Național al Magistraturii constituie capitolul cel mai important. Toate aceste proiecte au avut urmări semnificative în procesul de construcție a spațiului juridic de libertate și de siguranță al persoanei. Recent, s-au împlinit 10 ani de la intrarea în vigoare a Codului civil, cea mai prestigioasă operă legislativă din perioada postdecembristă, prin întinderea și importanța obiectului de reglementare.

  1. Ce credeți că nu merge, nu se înțelege, nu se aplică, nu se implementează, ori este ignorat?

Răspunsul la această întrebare ar trebui să conțină un inventar foarte lung. Selectez numai câteva dintre imperfecțiunile cele mai grave. În sistemul legislativ toate eforturile de organizare și clarificare normativă, de realizare a stabilității și predictibilității legii, de armonizare cu dreptul european au fost de multe ori puse în pericol de inițiative legislative intempestive, fără studii de impact, subordonate unor interese de moment, de cele mai multe ori cu caracter particular, precum și de tendința de suprareglementare și de modificare necontrolată a actelor normative. Unele dintre aceste inițiative legislative au atentat chiar la independența justiției și la celelalte fundamente ale democrației constituționale. În sistemul judiciar, procesul de selecție și de formare a magistraților este insuficient corelat cu procesele și mecanismele complexe ale economiei de piață; fără înțelegerea acestora, procurorii și judecătorii riscă să săvârșească grave erori judiciare. Uneori, din teama de a nu încălca obligația de nepărtinire, magistrații sunt reticenți în afirmarea valorilor și principiilor care fundamentează democrația constituțională; fidelitatea față de aceste valori și principii este ea însăși o garanție a nepărtinirii față de justițiabili.

  1. Ca profesor, ați avut generații întregi, predați unor viitoare generații de practicieni ai dreptului; ce rezultate credeți că vor avea aceștia în cariera profesională?

Rezultatele profesioniștilor dreptului depind nu numai de ceea ce aceștia au învățat în școală, ci și de ceea ce învață mereu în activitatea practică, în confruntarea cu viața.

  1. Este nevoie de o reinventare, regândire, de măsuri și soluții în sistemul de educație universitar pentru a genera o altă elită care să nu mai genereze crize?

Crizele sunt generate de oameni și de procese obiective. Nu există generație fără crize. Unele dintre acestea sunt devastatoare. Capacitatea de a evita crizele este dezirabilă, dar niciodată nu va exista o asemenea garanție. Mult mai importantă este capacitatea de a gestiona crizele, de a găsi soluții pentru rezolvarea acestora. Educația juridică universitară ar trebui să găsească echilibrul just între procesul de transmitere a informațiilor specifice domeniului și procesul de formare a sistemului de gândire fără de care juriștii nu pot rezolva problemele noi și nu pot găsi soluții crizelor cu care se vor confrunta în mod inevitabil.

  1. În plan politic, chiar dacă nu mai sunteți președinte al unui partid, care astăzi trece printr-o situație bună pentru unii, rea pentru alții, unde situați ceea ce se întâmplă: evoluție sau regres?

După rezultatele ultimelor campanii electorale (pentru parlamentul european, pentru funcția de  președinte, pentru primari și consiliile locale, pentru parlamentul național) am crezut că sistemul politic românesc s-a maturizat, în primul rând în sensul diminuării deficitului democratic. Au fost semne bune în anii 2019  și 2020. Se părea că ruptura dintre stat și cetățeni nu s-ar mai adânci. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni este în mod evident o involuție. Ruptura dintre alegători și aleși s-a agravat, deficitul democratic a crescut, aleșii s-au îndepărtat de realitate și au ignorat interesele și așteptările alegătorilor. Speranța într-o resetare benefică a sistemului politic din România nu s-a împlinit. Un alt proiect de reformă a sistemului de partide este necesar. Prioritatea nu este modificarea Constituției, ci reforma partidelor politice.

  1. Ca fost ministru al Justiției, ce se poate implementa din ceea ce se discută referitor la sistemul judiciar (pensiile speciale, legislație, CSM, IJ, ICCJ, parchete, etc)?

Pensiile de serviciu ale magistraților nu se confundă cu pensiile speciale. Ponderea procentuală a valorii pensiilor magistraților în valoarea totală a pensiilor de serviciu nu este semnificativă. Tratamentul diferențiat în acest domeniu nu înseamnă o favoare acordată magistraților, ci un act de dreptate pentru cei care au misiunea grea de a înfăptui justiția. În anul 2020 au fost elaborate la Ministerul justiției proiectele de lege pentru mai buna funcționare a structurilor funcționale din acest domeniu: CSM, ICCJ, parchete. Din păcate, aceste proiecte au fost abandonate la începutul anului 2021 și s-a ratat ocazia de a se înlătura mecanismul de cooperare și verificare.

  1. Statul și Societatea – două noțiuni distincte; care este problema sau problemele acestora de armonizare și de realizare a unui parteneriat de durată, pentru a avea rezultate concrete și pozitive?

De 200 de ani, adică de la Tudor Vladimirescu și până astăzi, proiectul de democratizare și proiectul de modernizare au avut în România un scop comun: stabilirea raportului corect dintre cetățeni și autorități, în sensul că autoritățile sunt în slujba cetățenilor și nu invers. Acest obiectiv nu a fost atins în totalitate nici astăzi. Reformele instituționale ar trebui gândite pentru împlinirea acestui obiectiv. Criza politică din ultimele luni a compromis reformele instituționale îndreptate în această direcție. Parteneriatul dintre cetățeni și stat este posibil numai dacă autoritățile publice sunt în slujba cetățenilor, nu ignoră interesele acestora ci le creează un cadru potrivit pentru realizarea proiectelor profesionale și personale.

  1. Tot ceea ce ați cercetat, implementat, proiectat, mentorat și contributiv, v-a adus speranțe de normalitate și evoluție a profesiei, a oamenilor în general?

Nu îmi pierd niciodată speranțele. Ele se întemeiază pe credință și pe respect, mai mult decât pe realizările mele personale.

  1. Digitalizarea, cu plusurile și minusurile acesteia, ce influențe ar putea avea în funcționarea sistemului judiciar și a profesiei juridice, precum și în mediul academic?

Orice activitate omenească este sub semnul ambiguității. Digitalizarea nu face excepție de la această regulă. În funcție de modul în care este concepută și aplicată, digitalizarea poate să producă fie efecte bune, fie efecte păgubitoare. Nu există încă un cadru legal și tehnic, flexibil și eficient care să sporească efectele bune și să reducă efectele rele ale digitalizării. Oricum, în sistemul judiciar, în profesiile juridice și în mediul academic există resurse mult mai mari pentru realizarea acestui filtru.

  1. Spuneți-ne despre activitatea dumneavoastră în cadrul Juridice.ro, Universul Juridic, cât și în cadrul altor publicații ori organizații; în ce măsură vă consolidează ori completează nevoia de cunoaștere, dar și invers în relația cu cele citate?

De câte ori am avut ocazia, am pus în evidență importanța presei juridice. Cultura juridică nu poate exista fără organizații care să o promoveze și fără presă juridică. Mai ales noutățile doctrinare și jurisprudențiale nu ar fi accesibile fără suportul presei juridice.

Stimate domnule av.prof.univ.dr. Valeriu Stoica, Agenția Britanică de Știri News247WorldPress vă multumește pentru timpul acordat și vă invită să fiți o prezență permanentă în interviurile noastre.

By

Robert Williams

Editor in Chief

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: