Conf.univ.dr. Marieta Safta: ,,Cred că viitorul constituționalismului în România depinde de dezvoltarea respectului față de Constituție și lege.”(Interviu)

Read Time17 Minute, 3 Second

Despre Constitutie, constitutionalitate, profesorat, cariera si viata dedicata studiului. Prin stradanie si timpul putin, doamna conf.univ.dr. Marieta Safta, un neobosit profesionist si practician al dreptului vorbeste in interviurile Project Lawyer, derulate de catre Agentia Britanica News247WorldPress in vederea unei educatii juridice si promovare a profesiilor juridice din Romania.

 

Foto: Conf.univ.dr. Marieta Safta

Scurta biografie:

Este magistrat-asistent al Curtii Constitutionale a Romaniei, din anul 2003, si prim magistrat-asistent al acestei institutii, din anul 2010. A fost agent de legatura al Curtii Constitutionale la Comisia de la Venetia, in perioada 2012-2017, si secretar de stat la Ministerul Justitiei, in perioada 2017-2018.

Conferentiar universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, titular la disciplinele Drept constitutional si Institutii politice. Cadru didactic asociat si membru al Scolii Doctorale Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Drept.

Membru in Colegiul de redactie al Revistei Romane de Jurisprudenta si fondator al Revistei de drept constitutional. Autor si coautor de carti si articole de specialitate in domeniul dreptului constitutional si penal, dintre care amintim: Contencios constitutional, 2020 (coautor); Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei, 2 editii, 2016 si 2020 (coautor); Curs de contencios constitutional, 2017 (coautor); The dialogue of constitutional judges, 2016 (coautor); Constitutia Romaniei. Decizii CCR, hotarari CEDO, hotarari CJUE, legislatie conexa, 4 editii, 2015, 2016, 2019, 2021 (coautor); Explicatiile Noului Cod penal, vol. III, 2015 (coautor); Explicatiile noului Cod penal, vol. IV, 2015 (coautor); Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Institutii politice, 3 editii, 2015, 2017 si 2020 (autor); Dialogul judecatorilor constitutionali, 2015 (coautor); Drept constitutional si institutii politice. Teoria generala a dreptului constitutional. Drepturi si libertati, vol. I, 7 editii, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021 (autor); Independence and impartiality of the judiciary in the case-law of Romanian Constitutional Court and European Court of Human Rights in volumul „Liber amicorum Linos-Alexandre Sicilianos – Procès équitable: perspectives régionales et internationales: liber amicorum Linos-Alexandre Sicilianos | Fair trial: regional and international perspectives”, Ed. Anthemis, 2020 (autor); Prison Law and Human Rights: Interactions and Developments – in Czech Yearbook of International Law, 2020 (autor); European Criminal Law as a Form of Transnational Law. Developments through the Constitutional Review – in Czech Yearbook of International Law, 2019 (autor); Redactarea si motivarea deciziilor Curtii Constitutionale, in volumul „In Honorem Ioan Muraru, Despre Constitutie in mileniul II”, Ed. Hamangiu, 2019 (autor), The constitutional limits of the criminal law in the case-law of the Constitutional Court of Romania, in volumul „Libertés, (l)égalité, humanité – Mélanges offerts à Jean Spreutels”, sub coordonare: André Alen, François Daoût, Pierre Nihoul, Etienne Peremans, Willem Verrijdt (autor).

Interviu integral:

  1. Stimată doamnă Marieta Safta, cine sunteți dumneavoastră?

Sunt, ca noi toți, ceea ce am primit și am dăruit de-a lungul vieții, rezultatul căutărilor, al experiențelor  prin care am trecut,  al interacțiunii cu oamenii pe care i-am cunoscut. Sunt un om care învață în fiecare zi și încearcă să împărtășească din ceea ce a învățat și adunat în  timp,  un om care iubește  ideea de echilibru.

Din punct de vedere profesional, am încercat să împletesc  armonios cariera juridică și didactică. S-au dezvoltat în paralel, s-au sprijinit și potențat reciproc. Astfel, după absolvirea Facultății de Drept a Universității București, în anul 1997, am ocupat prin concurs funcția de consilier juridic și, ulterior, șef serviciu juridic  la Ministerul Finanţelor – DGFPMB. În  2003  am dobândit  prin concurs funcția de magistrat-asistent al Curții Constituționale, mai întâi stagiar, apoi definitiv, iar, ca urmare a promovării altor  concursuri, am devenit magistrat-asistent șef și în cele din urmă prim magistrat-asistent, începând din anul 2010.  Din 2008 am început activitatea didactică la Academia de Studii Economice – Departamentul de Drept, iar ulterior am devenit cadru didactic titular la Universitatea Titu Maiorescu – Facultatea de Drept. Am păstrat  colaborarea cu Academia de Studii Economice, unde sunt, în prezent, și membru al Școlii Doctorale Drept.  În perioada 2017-2018 am ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, unde am coordonat  Direcțiile având ca obiect  cooperarea internațională, europeană și drepturile omului, prevenirea criminalității și, respectiv, activitatea legislativă (elaborare, avizare acte normative).

  1. Sunteti un om extrem de ocupat si as vrea sa vorbim despre cariera dumneavoastra didactică. Ce schimbari, evolutie, vremuri sunt in diciplinele predate de către dumneavoastra? 

Am predat  în principal  Drept constituțional (Teorie generală și Instituții politice) și Dreptul Uniunii Europene, în mod corespunzător canalizării activității mele practice și de cercetare către aceste domenii. Sunt discipline caracterizate printr-o dinamică accentuată, mai ales  datorită ”efervescenței” jurisprudențiale la nivel național și internațional. Ca urmare, este importantă ”conectarea” permanentă și urmărirea deciziilor/hotărârilor Curții Constituționale și instanțelor constituționale în general, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este de asemenea importantă urmărirea evoluției  raporturilor dintre aceste instanțe,  concretizate nu doar în jurisprudența respectivă, ci și în activități pe alte planuri de dialog, cum ar fi rețelele special create,  prin care se realizează un schimb intens de informații   specifice, conferințele, congresele, reuniunile și temele abordate în acest cadru. Aceeași ”efervescență” există și în ceea ce privește dezvoltarea cercetării   la nivel global și tendințele ce se conturează în diverse perioade, doctrinele avansate și consolidate prin  dialogul constituționaliștilor, care ajung să influențeze sistemele juridice naționale câtă vreme curțile constituționale   preiau doctrinele respective în deciziile pronuntate și determină, la rândul lor, prin puterea acestor decizii, modificarea legislaţiei naţionale.

Cred că această deschidere și conectare internațională tot mai accentuată diferențiază dreptul constituțional predat în prezent de cel predat acum câteva decenii, chiar dacă ne raportăm exclusiv  la perioada de după 1991 (adoptarea actualei Constituții). În România, ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale  și aderarea la Uniunea Europeană au determinat  și determină o abordare a constituționalismului ce integrează planurile național/european/internațional.  Apariția de noi discipline demonstrează această evoluție, și am în vedere în special Dreptul constituțional al Uniunii Europene, pe care îl predau începând cu acest an la programul de Master al Facultăți de Drept al Universității Titu Maiorescu. Vorbim de dată  recentă în România de Dreptul constituțional al Uniunii Europene ca disciplină distinctă de studiu (față de Dreptul Uniunii Europene). Este o abordare teoretica  a construcției europene care reflectă transformările  semnificative  din ultimii ani.

  1. Doamna Conf.univ.dr. Marieta Safta, în plan profesional si profesiei juridice, cum arată jurisprudenta Curtii Constitutionale in toti acesti ani de functionare?

În cei aproape 30 de ani de funcționare (vârstă pe care o împlinește anul viitor, în 2022), Curtea Constituțională a României a crescut și s-a consolidat prin jurisprudența sa. Nicio instituție nu este perfecta și mereu vor fi lucruri de îmbunătățit, însă o examinare a activității Curții  de-a lungul acestor ani demonstrează o evoluție  pozitivă  a  controlului de constituționalitate în ansamblul său.

Fiind aproape două treimi din acest timp ”martoră” a construirii jurisprudenței Curții și eu însămi redactor al multor decizii și hotărâri, ceea ce a însemnat tot atâtea participări la sedințe și asistență la dezbateri și deliberări, am văzut cum s-au conturat  veritabile ”doctrine” de drept constituțional și s-au rafinat instrumentele de realizare a controlului de constituționalitate, un rol important   avându-l și receptarea jurisprudenței altor instanțe constituționale, dintre care, în modul cel mai semnificativ, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Desigur că au fost și sunt în continuare  momente de căutări, de acumulări, de aceea  port  un deosebit de respect ”întemeietorilor” Curții, primilor judecători ai acesteia, pentru că au venit pe un teren necunoscut, unde  au trebuit să construiască de la temelie. Consacrarea actuală a obligativității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale este în bună parte rodul muncii acelor judecători întemeietori.   Ultimii ani au venit cu noi provocări, cu creșterea complexității  cauzelor supuse soluționării Curții Constituționale, într-un peisaj juriridic adesea turbulent, mai ales atunci când vorbim de intervenția unor factori de modelare a dreptului la care nici nu ne-am fi gândit, așa cum este această pandemie   ce reprezintă  în continuare o mare încercare  pentru noi toți.

  1. Ar fi nevoie de moficari legislative, o reformă a Curtii Constitutionale din Romania, mai ales ca a fost in centrul unor dezbateri politice si nu numai?

Curtea Constituțională a fost înființată în anul 1992 și tot de atunci datează și legea sa de organizare și funcționare. Revizuirea Constituției în 2003 a consolidat  Curtea  Constituțională, cu consecința creșterii volumului de activitate al acesteia. Am perceput ”în direct” aceste schimbări, întrucât am venit la  Curte chiar în anul  revizuirii Constituției. După 2003, Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a fost modificată în mai multe rânduri,   însă nu de o manieră  care să rezolve problemele cele mai presante, precum numărul mare de dosare și creșterea duratei de soluționare a acestora.

Cred ca este nevoie de o reformă  a Curții Constituționale. Dezbaterile din spațiul public se referă la teme precum numirea judecătorilor sau  atributiile instanței constituționale.  Desigur că sunt subiecte extrem de importante,  susceptibile de ample analize,  eu am să ma refer însă  la aspecte mult mai simple şi  evidente, ce ţin de procedura de soluţionare a cauzelor la Curtea Constituţională.  Rolul Curţii este încărcat cu cauze repetitive, loturi mari de dosare cu acelaşi obiect, precum şi, aşa cum o demonstrează soluţiile pronunţate, cu multe cauze inadmisibile, unde Curtea nu intră în examinarea fondului excepţiilor de neconstituţionalitate. Efortul de gestionare din punct de vedere procedural al acestor cauze este disproporţionat în raport cu deciziile  pronunţate, care, de regulă,  nu fac decât să trimită la precedentele Curţii în materie. Se  consumă aceleaşi resurse materiale şi umane precum în dosarele  unde sunt probleme noi, complexe, unde se examinează fondul criticilor, câtă vreme nu există o procedură de filtru, în sensul de simplificare/celeritate, aşa cum s-a reglementat, de exemplu, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Identificarea de soluții procedurale în acest sens ar facilita concentrarea efortului și atenției către cauzele de substanță, care presupun examinarea fondului sesizărilor de neconstituționalitate, cu consecinţa, deopotrivă, a reducerii duratei de soluționare a dosarelor înregistrate pe rolul Curții.

În unele lucrări, precum Ghid de admisibilitate la Curtea Constituțională a României (în coautorat) sau Redactarea și motivarea deciziilor Curții Constituționale am relevat aspecte   susceptibile de reformă, inclusiv structura  de personal a Curții Constituționale. Mi se pare vitală  dezvoltarea componentei de cercetare și documentare în cadrul Curții, în prezent aproape simbolică (doar două persoane ocupă funcții specifice în cadrul Compartimentului de cercetare, documentare și bibliotecă). Un mare plus, care compensează în parte lipsa personalului,  este dat de specializarea magistraților-asistenți și de accesul la numeroase surse de documentare,     publicaţii și apariții editoriale noi,  inclusiv ale autorilor străini. Urmărirea acestor publicații a fost, de altfel, una dintre preocupările   mele ca prim-magistrat la Curtea Constituţională, la conducerea Compartimentului care cuprinde Biblioteca.

Referitor la diverse probleme ce ţin de procedura jurisdicţională,  Plenul Curții Constituționale a adoptat de-a lungul timpului o serie de hotărâri (în exercitarea  atribuției de asigurare a  bunei desfășurări  a activității Curții),  însă  ar trebui o abordare   la nivel de lege a organizării și funcționării instanței constituționale, cu valorificarea experienței acestor 30 de ani de control de constituționalitate în România, precum  și a modelelor oferite de alte curți constituționale și instanțe supranaționale.

  1. In tot acest timp sunteti un autor de carte apreciat si cautat, cum sunt primite titlurile si lucrarile  dumneavoastra în rândul profesiilor juridice, studenți, mediul  academic?

Spuneam că încerc să transmit din experiența dobândită, să ofer ceea ce am avut la rândul meu șansa să primesc. Dezvoltarea inerentă a colaborărilor  internaționale în activitatea la Curtea Constituțională, prin participările la cele mai relevante congrese internaționale ale curților constituționale, activitatea ca agent de legătură la Comisia de la Veneția,   conectarea la rețeaua instanțelor supreme și constituționale din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului,  precum și, cât privește activitatea la Ministerul Justiției,   participarea la reuniunile din cadrul Consiliului și altor structuri ale Uniunii Europene  au creat o acumulare importantă de informații  și influențează decisiv  modul în care abordez subiectele tratate în lucrările realizate și disciplinele predate,  în sensul surprinderii evoluțiilor continue la nivel național, european, global.   Făcând la un moment dat un bilanț, chiar anul acesta, după 18 ani la Curtea Constituțională, arătam că ceea ce caracterizează cursurile mele universitare, studiile și articolele, precum și rubrica de pe Juridice unde semnalez lunar jurisprudență constituțională, evenimente și publicații relevante,  este preocuparea de a face cunoscute evoluțiile constituționale, locul, rolul și activitatea curții constituționale, de a apropia controlul de constituționalitate de destinatarii săi direcți.

Am avut bucuria să primesc aprecieri atât din partea studenților, cât și a profesioniștilor  dreptului  care au găsit utile lucrările și postările mele.  Acestea  mă susțin să continui munca mea, iar un proiect pe care îl consider veritabil reper și la care țin foarte mult  este Revista de Drept Constituțional, care cred  a fost  primită cu interes și s-a dezvoltat frumos în acești ani.

  1. Atunci cand vorbim despre drept, ce atitudini, ce fel de dezbateri ori proiecte au studentii dumneavoastra?  

Dreptul constituțional este o disciplină care place și trezește interesul studenților.  Desigur că profesorii au de fiecare dată contribuția lor în privința  interesului pentru disciplina predată, însă în cazul  dreptului constituțional cred că acesta vorbește pentru sine, nu ai cum să nu îl iubești.

Cred că nu greșesc dacă spun că disciplinele mele au fost în topul opțiunilor studenților la sesiunile de comunicări științifice universitare. Lucrări premiate au fost publicate  și doresc să mulțumesc foarte mult domnului Andrei Săvescu pentru deschidere și sprijin, domnia sa împărtășind aceeași preocupare pentru dezvoltarea de proiecte pentru studenți. Am observat și îmi place preferința studenților pentru latura practică, aplicativă a dreptului constituțional. De altfel, un proiect la care studenții au participat cu entuziasm și pentru care au muncit foarte mult  a fost procesul simulat de drept constituțional. I-au ajutat cu siguranță și vizitele la Curtea Constituțională. Sper  ca și alte generații să se bucure de aceste vizite,  când condițiile sanitare vor permite reluarea lor. Pandemia ne-a oprit  la momentul când organizam următoarea ediție a procesului simulat, însă vom relua acest tip de activitate cu siguranță, trebuie să ne adaptăm și în această privință noilor condiții. Am observat cu aceeași bucurie că există  mai  mult interes din partea studenților atunci când încerc să deschid ”ferestre” către  alte  sisteme constituționale  și aceasta m-a încurajat să dezvolt componenta de drept comparat la cursuri. I-am văzut mai  activi   când am diversificat activitățile la curs și seminar, inclusiv prin invitarea unor practicieni. Învățământul online ne obligă   să ne tot reinventăm, să căutăm noi metode de predare pentru a compensa lipsa comunicării specifice activității clasice, în amfiteatre. Pentru o perioadă limitată de timp, învățământul on line a fost o oportunitate de explorare și dezvoltare, însă e mare nevoie să revenim la desfășurarea obișnuită a activităților universitare,   cu păstrarea alternativei on line pentru o serie de activități.

  1. In plan profesional ati fost si in Ministerul Justitiei, ce vi se pare realizabil din toată dezbaterea acestor ani in privinta sistemului judiciar din România. 

Este realizabil tot ceea ce este asumat  cu seriozitate,  responsabilitate și într-o colaborare loială la nivel național și internațional. Nu folosește nimănui și nici nu păcălește pe nimeni existența unor strategii, memorandumuri,  planuri de acțiune și alte asemenea, dacă  rămân doar pe hartie, fără a fi conștientizate și asumate în mod real.  Cred că seriozitatea, responsabilitate și colaborarea loială a tuturor autorităților publice  implicate, într-un fel sau altul, în funcționarea justiției reprezintă ”cheia”  recomandărilor formulate de organismele  europene și internaționale, numitorul comun  al realizării  angajamentelor asumate de autorități  în raporturile internaționale, cu prilejul aderării României la Uniunea Europeană, și,  mai ales,  în raporturile cu noi, cetățenii acestei țări.

  1. Cum vedeti  dumneavoastra criza institutionala din Romania, functionarea statului, relatia statului cu cetatenii, comunicarea institutionala, este de ajuns ca totul sa fie declarat constitutional ori neconstitutional? 

Văd aceste lucruri  în registrul celor  exprimate cu privire la sistemul judiciar. Un costituționalist pe care îl respect și îl invoc adesea spunea că însăși Constituția  poate fi o iluzie, atunci când promisiunile ei, precum democrația, separația puterilor în stat, bunăstarea cetățenilor    nu sunt  realizate în practică.  De aceea nu e suficientă simpla existență a  Constituției, și nici simpla constatare a  constituționalității sau neconstituționalității legilor, ci un comportament în litera și spiritul Constituției și a valorilor pe care le consacră. Curtea Constituțională a invocat de  multe ori în jurisprudența sa  constatări ale Comisiei de la Veneția potrivit cărora în România culturile politice şi constituţionale trebuie dezvoltate, întrucât există o lipsă  de lipsă de respect faţă de instituţii. Această lipsă de respect este  strâns legată de o altă problemă în cultura politică şi constituţională, şi anume încălcarea principiului cooperării loiale între instituţii. Potrivit Comisiei de la Veneția, numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional european şi care să permită unei ţări să evite şi să depăşească crizele cu seninătate. Cred că ar trebui   conștientizate aceste  constatari si ințeleasă importanța dezvoltării  culturii politice  și institutionale ca premisa a functionarii statului de drept. Este  esențială  educația în spiritul valorilor pe care Constituția  si constitutionalismul  le consacră. De aceea am promovat și promovez atât de mult educația în general și educația juridică în special, iar perioada la Ministerul Justiției a fost o oportunitate deosebită in acest sens.

  1. Sunteti unul dintre cei mai buni specialisti din Romania, in domeniul constitutional care este atmosfera dezbaterilor si a evolutiei  cererilor venite din sistemul judiciar, politic, institutional?

Din  perspectiva activității  la Curtea Constitutionala, cred că ”pulsul”  acestor dezbateri și evoluții îl dă chiar  structura cauzelor înregistrate pe rolul  Curții, problemele de constituționalitate ridicate. Unele perioade sunt caracterizate printr-un ”activism”  mai mare  al unor autorități, printr-o mai accentuată stare conflictuală sau prin teme ”dominante”,  care se reflectă și în numărul sesizărilor adresate Curții pentru exercitarea, de exemplu, a atribuțiilor de control de constituționalitate a legilor înainte de promulgare, de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională sau chiar de control al inițiativelor de revizuire a Constituției- să ne amintim anul 2019 când am avut trei astfel de inițiative. Cred însă că cele mai edificatoare cauze pentru ”atmosfera”  de care vorbiți sunt cele care au ca obiect excepțiile de neconstituționalitate, întrucât  pe această cale se realizează   accesul omului și cetățeanului la justiția constituțională. Ca urmare, excepțiile de neconstituționalitate reflectă, prin numărul și obiectul lor, preocupări și probleme existente la nivelul societății la un moment dat.  Examinând cauzele înregistrate pe rolul Curții Constituționale, soluționate sau în curs de soluționare, constatăm, de exemplu,  un număr mare de excepții de neconstituționalitate care pun în discuție  drepturi sociale.  Adesea, problemele ridicate în dosarele Curții nu sunt de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a legii.  De aceea cred ca ar fi interesantă si utilă legiuitorului, autorităților publice în general o analiză nu doar a jurisprudenței acestei Curți, ci și a unor indicatori statistici privind  activitatea sa.

  1. Care este viitorul constituționalitatii in Romania asa cum evolueaza situatia de pana acum?

Cred că viitorul constituționalismului în România depinde de dezvoltarea respectului față de Constituție și lege. Conflictele care se nasc la nivel politic și instituțional nu pot fi continuu justificate prin invocarea unor probleme de reglementare, de parcă vina ar fi mereu  a unor norme imperfecte. Niciodată nu vom avea o constituție perfecta sau legi perfecte. Soluția nu este să căutăm o utopică perfecțiune,  ci să  aplicăm legea  în litera și spiritul său.  Iar spiritul oricărei constituții democratice este  acela de echilibru al puterilor, ceea ce înseamnă respectarea competențelor, evitarea conflictelor între autorități și a abuzului de putere. Este o doctrină clasică a dreptului constituțional, care și-a păstrat neștirbită rezonanța în timp. Acțiunea autorităților și actorilor instituționali trebuie să fie orientată către realizarea  interesului general, al omului, cetățeanului, societății. Așa îmi doresc eu constituționalismul în România și acesta este mesajul pe care îl transmit permanent  studenților mei. Ei reprezintă acest viitor.

  1. Ce puteti transmite  profesionistilor dreptului, politicului, institutiilor, opiniei publice, societății?

As transmite îndemnul la comportament loial, responsabilitate, moderație și echilibru în raporturile sociale și instituționale, precum și de a investi cât mai mult timp și resurse în educație. Fiecare dintre noi putem fi vectori ai educației, ai promovării respectului față de lege, responsabilității  și  grijii față de cei din jur.

Stimata doamna conf.univ.dr. Marieta Safta, Agentia Britanica de Stirir News247WorldPress va multumeste pentru timpul dumneavoastra si va invita sa fiti o prezenta permanenta in interviurile noastre.

Va multumesc si eu pentru invitatia de a participa la acest interviu, am apreciat mereu implicarea dvs, mai ales in educatia juridică. Vă urez mult succes in continuare!

 

By

Robert Williams

Editor in Chief

David William

Editor

 

 

 

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: