Aspecte ale Justitiei Negociate, simpozion stiintific organizat de catre Academia Romana filiala Iasi cu participare a profesorilor din Universitatea Apollonia Iasi, Dumitru Popa si Georgiana Alina Popa

Read Time4 Minute, 42 Second

Colectivul de sociologie și drept din cadrul Institutului de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – filiala Iași,  vă invită să luaţi parte la lucrările simpozionului național „Aspecte ale justiției negociate”, care se vor desfăşura online, pe platforma Google Meet, în data de 26 noiembrie 2021, începând cu ora 10:00.

Vineri, 26 noiembrie 2021, ora 10:00

Online, platforma Google Meet

 

 

 

ASPECTE ALE JUSTIȚIEI NEGOCIATE

Moderator : CS III, dr Alexandru SAVA

  1. drd. Georgiana Alina POPA

Universitatea Apollonia, Iași

Rolul mass-media în formarea opiniei publice

Rezumat :

Mass-media are un rol covârşitor în formarea opiniei publice, cu atât mai mult cu cât s-a consacrat ca fiind mijlocul prin intermediul căruia este asigurată interfaţa legăturilor, conexiunilor, raportului dintre diversele structuri sociale, de la instituţii publice si până la individul particular.

Rolul mass-media în societate inclusiv in legislația U.E. a devenit foarte important, informaţiile reprezentând o sursă vitală pentru orice tip de decizie, iar media este principalul mediu de difuzare a acestora. Chiar dacă opinia publică nu este influenţată exclusiv de media, acest proces fiind unul extrem de complex care presupune interacţiunea unui număr mare de factori şi circumstanţe, efectul mass-media pare cel mai vizibil. Ideologia dominantă îşi găseşte aici mijlocul cel mai eficient de a se propaga.

Rolul mass-media în formarea opiniei publice şi consolidarea democraţiei în ţări precum România este unul extrem de important chiar şi atunci când jurnalismul nu este cu totul bazat pe fapte, ci şi pe judecăţi de valoare sugerate difuz.

Prof.univ.dr. av. Mirel Dumitru POPA

Universitatea Apollonia, Iași

Aspecte teoretice privind fenomenul de infracțiune informatică – criminalitate informatică

Rezumat :

Criminalitatea informatică reprezintă un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent în mass-media. Un studiu indică chiar că teama de atacuri informatice depăşeşte în intensitate pe cea faţă de furturi sau fraude obişnuite. Cercetările criminologice asupra infracţiunilor realizate prin sistemele informatice se află încă în stadiul tatonărilor. Chiar şi cele realizate până în acest moment tind să schimbe modul clasic în care sunt privite infracţiunile în sistemele actuale de justiţie penală.

Doar o mică parte din faptele penale legate de utilizarea sistemelor informatice ajung la cunoştinţa organelor de cercetare penală, astfel încât este foarte greu de realizat o privire de ansamblu asupra amplorii şi evoluţiei fenomenului. Dacă este posibil să se realizeze o descriere adecvată a tipurilor de fapte penale întâlnite, este foarte dificilă prezentarea unei sinteze fundamentate asupra întinderii pierderilor cauzate de acestea, precum şi a numărului real de infracţiuni comise  numărul cazurilor de infracţiuni informatice este în continuă creştere.

CS dr. Lavinia Andreea CODREA

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – filiala Iași

Repere ideatice ale democrației cosmopolite

Rezumat:

Între conceptele fundamentale ale cosmopolitismului juridic/politic/instituțional, „democrația cosmopolită”, proiectul politic aferent și modelele propuse, susținute și dezvoltate de autori precum David Held, Daniele Archibugi, Mary Kaldor etc. conturează o variantă de guvernare globală în care valorile, principiile, reperele democrației ar fi promovate și aplicate atât în interiorul statelor, cât și între acestea, precum și la nivel global. În acest context, îmi propun să urmăresc principalele elemente ce susțin și compun proiectul democrației cosmopolite, căutând să identific reperele sale ideatice fundamentale.

  1. CS III dr. Mihai LUPU

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – filiala Iași

Acțiunea publică între interesul personal și protejarea comunității

Rezumat :

Interesul este unul dintre elementele acțiunii civile. Pentru a promova o cerere de chemare în judecată în materie civilă, în accepțiunea largă a conceptului, interesul trebuie să fie personal. Cu toate acestea, există situații în care justițiabilii tind să apere, prin apelul la instanțele de judecată, un interes mai degrabă public decât personal. Partea adversă ar putea invoca, cu succes, pe cale de excepție, lipsa unui element esențial. Acțiunea ar fi respinsă fără intrarea în cercetarea fondului.

Prezenta comunicare încearcă să configureze potențiale limite între interesul personal și interesul public, incluzând eventualele cazuri în care cele două s-ar intersecta astfel încât să să justifice elementul – condiție al acțiunii civile.

  1. CS III dr. Alexandru. SAVA

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română – filiala Iași

Elemente controversate în justiția negociată

Rezumat :

Adevărul judiciar, stabilit în urma procesului penal, poate să nu coincidă cu adevărul obiectiv. De asemenea, părțile procesuale își susțin în cauză propria versiune a adevărului, care este posibil să nu coincidă nici cu adevărul judiciar, nici cu cel obiectiv. Dar după încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, nici una dintre cele 3 versiuni ale realității nu mai contează, deoarece inculpatul și-a recunoscut vinovăția în urma unei înțelegeri cu procurorul. Astfel, aflarea adevărului și realizarea justiției prin administrarea mijloacelor de probă, este înlocuită printr-o tranzacție, în care ceea ce primează este interesul pentru eficiență și rapiditate.

  1. Romeo CHELARU

Membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii

Medierea și mediatorii în România – realitatea factuală

Rezumat :

În România, conform legii speciale, medierea reprezintă o activitate de interes public. Calitatea de mediator se obţine de către persoanele care îndeplinesc cumulativ unele condiţii prealabile, iar, după absolvirea cu succes a unui curs de formare profesională iniţială, devin mediatori autorizaţi şi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mediatorii au drepturi şi obligaţii legale, dar şi răspundere disciplinară, civilă sau penală, după caz. În prezent, sunt autorizaţi, la nivel naţional, în municipiul Bucureşti şi în cele 41 de judeţe ale ţării, un număr de 10.815 mediatori.

PROGRAMUL simpozionului, 26 nov_ 2021

By

Robert Williams

David William

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

About Post Author

Robert Williams

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: